Circa 6.500 de candidați pentru cele 466 de locuri în Parlamentul României

Astăzi, oficial, a început campania electorală. Noul Legislativ va avea aproximativ 466 de parlamentari faţă de 588, câţi au fost aleşi în anul 2012, când sistemul electoral prevedea colegii uninominale.

Alegerile parlamentare din 11 decembrie se vor desfăşura după noua lege electorală, adoptată în 2015, şi, faţă de scrutinul din 2012, senatorii şi deputaţii vor fi aleşi prin scrutin pe listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale. O altă noutate a acestor alegeri este numărul mai mic de parlamentari faţă de legislatura actuală, precum şi introducerea votului prin corespondenţă pentru cetăţenii români din afara graniţelor.

Norma de reprezentare este de 1 deputat la 73.000 de cetăţeni şi 1 senator la 168.000 de locuitori. Astfel, numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaţilor, se determină prin raportarea numărului de locuitori ai fiecărei circumscripţii electorale la normele de reprezentare, la care se adaugă un mandat de senator, respectiv de deputat, pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul mandatelor de senator dintr-o circumscripţie electorală să fie mai mic de 2, iar cel de deputat, mai mic de 4.

Alegerile parlamentare din 11 decembrie marchează nu numai revenirea la votul pe listă, dar şi înfiinţarea mai multor secţii de votare în străinătate, ca urmare a tensiunilor de la alegerile prezidenţiale din anul 2014 unde românii din diaspora au stat la coadă ore în şir pentru a-şi putea exercita dreptul de vot.

Guvernul a propus AEP să înfiinţeze 417 sectii de votare în străinătate, cu 123 mai multe decât la alegerile prezidenţiale din 2014.

Guvernul va cheltui pentru organizarea alegerilor parlamentare 227,7 milioane lei, fondurile fiind prevăzute în bugetele Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Serviciului Român de Telecomunicaţii (STS), Institutului Naţional de Statistică (INS).

Acesta va fi prima dată când activitatea în secţiile de votare va fi înregistrată audio-video, neîntrerupt, după ora 21.00, de când se închid secţiile şi până ce toţi membrii acestei părăsesc localul. Întregistrarea va fi făcută de operatorul de calculator, dintr-un punct fix.

Partidele care au depus la Biroul Electoral Central liste de susţinători la nivel naţional sunt: Partidul Naţional Liberal, Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul Social Democrat Partidul Mişcarea Populară, Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor, Partidul România Unită, Alianţa Noastră România, Partidul Uniunea Salvaţi România, Partidul Socialist Român, Partidul România Mare, Partidul Ecologist Român.

Vor intra în Parlament partidele care îndeplinesc pragul electoral, adică 5% din totalul de voturi valabil exprimate la nivel naţional sau 20% din totalul voturilor exprimate în cel puţin patru circumscripţii electorale. În cazul alianţelor electorale ori politice, la pragul de 5% se adaugă pentru al doilea membru al alianţei 3% din voturile valabil exprimate din întreaga ţară şi, pentru fiecare membru al alianţei începând cu al treilea, câte un singur procent din voturile valabil exprimate, fără a se putea depăşi 10% din aceste voturi.

În ceea ce priveşte candidaţii independenţi, aceştia vor obţine un mandat de parlamentar dacă obţin cel puţin un număr egal de voturi cu coeficientul electoral al circumscripţiei în care candidează.

Nici după aceste alegeri parlamentare nu va fi pusă în parctică decizia reducerii numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane. În 2009, la referendum 77,78% din alegători s-au pronunţat în favoarea Parlamentului unicameral, iar 88,84% au votat pentru reducerea numărului de parlamentari, prezenţa fiind de 50,95%.