Bravo Spania! Când fotbalul devine un raspuns simbolic la aroganța politică 

Bravo Spania! Când fotbalul devine un raspuns simbolic la aroganța politică

Există victorii care rămân doar în statistici și există victorii care capătă o încărcătură simbolică. Succesul Spaniei face parte din a doua categorie.

Nu pentru că un meci de fotbal schimbă lumea. Nu pentru că fotbaliștii joacă politică. Ci pentru că, inevitabil, sportul se desfășoară într-un context în care liderii politici încearcă adesea să-și asocieze imaginea cu marile succese.

În ultimele luni, Spania a devenit una dintre cele mai ferme voci europene în condamnarea tragediei umanitare din Gaza. Acest lucru i-a atras critici dure din partea guvernului israelian și a unor lideri internaționali apropiați de acesta. În același timp, relațiile dintre Madrid și administrația Trump au fost tensionate pe mai multe teme de politică externă și de apărare.

De aceea, a existat o ironie aparte în imaginea lui Donald Trump înmânând trofeul campionilor unei echipe care reprezintă tocmai țara criticată în repetate rânduri de cercurile politice apropiate lui. A fost o fotografie pe care nici cel mai talentat scenarist nu ar fi putut-o construi mai bine.

La fel de sugestiv este contrastul dintre succesul Spaniei și simpatia exprimată de numeroși oficiali ai guvernului Netanyahu pentru Argentina înaintea finalei. Desigur, fiecare este liber să susțină echipa pe care o dorește. Dar tocmai de aceea este legitim ca alții să privească victoria Spaniei și prin prisma valorilor pe care cred că această țară le reprezintă astăzi pe scena internațională.

Nu, acest trofeu nu schimbă politica mondială. Nu oprește războaie. Nu aduce pace în Gaza. Dar transmite, măcar simbolic, că imaginea unei țări nu este construită doar prin puterea militară sau prin alianțe politice, ci și prin cultura sa, prin sport și prin valorile pe care alege să le apere.

În final, trofeul a fost ridicat de niște fotbaliști extraordinari. Însă, inevitabil, victoria lor a fost citită și într-o cheie simbolică. Pentru mulți dintre noi, nu a fost doar victoria celei mai bune echipe. A fost și satisfacția de a vedea triumfând o țară care, în această perioadă, a ales să-și exprime public convingerile chiar și atunci când acestea au deranjat lideri puternici ai lumii.

De aceea, dincolo de scor, dincolo de medalii și dincolo de festivitatea de premiere, am rămas cu un singur gând:

Bravo, Spania!