Achitări în dosarul „10 August”: după opt ani, victimele rămân fără răspunsuri

La aproape opt ani de la una dintre cele mai violente intervenții ale forțelor de ordine din România post‑decembristă, dosarul „10 August” ajunge într-un punct care inflamează din nou opinia publică. Tribunalul Militar București a decis, luni, achitarea foștilor șefi ai Jandarmeriei acuzați că au coordonat reprimarea protestului din Piața Victoriei, în seara de 10 august 2018. Decizia vine după ani de anchete, clasări, redeschideri și controverse care au transformat acest dosar într-un simbol al luptei pentru responsabilitate instituțională. Pentru victimele violențelor și pentru organizațiile civice, hotărârea instanței reprezintă un nou șoc. Potrivit motivării inițiale, instanța a considerat că faptele imputate inculpaților nu întrunesc elementele necesare pentru o condamnare. În schimb, pentru cei care au fost gazați, loviți sau răniți în acea noapte, achitarea lasă impresia unui sistem care nu poate sau nu vrea să ofere dreptate. Reacțiile nu au întârziat să apară. Mai multe grupuri civice au transmis că decizia „ridică mai multe întrebări decât răspunsuri” și că „statul român eșuează din nou în fața propriilor cetățeni”. În mediul online, mesajele de indignare au devenit virale, mulți acuzând faptul că, după ani de tergiversări, dosarul riscă să se închidă fără ca cineva să fie tras la răspundere.

Intervenția din 10 august 2018 rămâne una dintre cele mai controversate acțiuni ale Jandarmeriei, cu peste 700 de plângeri depuse de protestatari. Achitarea șefilor instituției reaprinde dezbaterea despre responsabilitate, abuz și limitele puterii în statul român.

Decizia Tribunalului Militar nu este definitivă, însă pentru mulți români ea reprezintă încă un episod al unei justiții percepute ca fiind prea lentă, prea opacă și prea indulgentă cu instituțiile de forță.