Acasa Cultură Vrei să fi sărac în Anglia? Poți fi sărac și-n România

Vrei să fi sărac în Anglia? Poți fi sărac și-n România

14 min read
0
0
149

In ultimii ani discutiile despre politica si viata din Romania se finalizeaza cu ” nu mai raman in tara asta de căcat”! Totul pute in tara asta in mintea românului de rand. Totu-i nasol! In mementul in care tot ce nu iese bine, sau nu functioneaza auzi invariabil ” numai in Romania se intampla asa ceva!” Nemultumitii isi alimenteaza frustrarea pentru pregatirea ” startului”. Plecarea pe taramul fagaduintei nu se ia de azi pe maine. Se face in timp prin autosugestie si neinformare. Daca pe timpul dictaturii plecarea era un factor important în schimbarea viitorului unei persoane, pentru ca intr-o asemenea alegere nu era ca motivatie doar nivelul de trai ci si libertatea, acum de cand pentru a ajunge la destinatii europene iti trebuie doar buletinul, cel care face alegerea, nu mai e ” cel ales”. Acolo unde ajungi e plin. Plin de alti nemultumiti.

Daca salariul este in euro sau lire, intr-o paritate cu moneda romanesca, renumeratiile lunare par a fi mai mari. Insa ce omit cei care pleaca este sa ia in calcul ca si chiriile sunt mai mari. Totul e mai scump. Dupa ce te sleiesti muncind printre straini, nu ramai cu mare lucru. Majoritatea din valul celor care au plecat pana in 2000 s-au intors. Mirajul destinatiilor a migrat in functie de an. Dupa’89 cand iesirea din tara se facea cu viza, cei care reuseau, incercau Austria. Destul de aproape si destul de capitalista. Dupa perioada cu Austria, incercarile de a trece fraudulos granita aveau ca destinatie Italia si Spania. Cand s-a trecut la excursiile cu buletinul cele doua tari s-au umplut de români. Limba usor de invatat, clima prietenoasa, a facut din cele doua destinatii o tinta pentru cei care-si doreau o noua viata. De ceva vreme ultima destinatie a romanilor care pleaca pentru un loc de munca mai bine platit, este REGATUL UNIT. Atractia lirei este mare. Mai merită să schimbi România pe Marea Britanie, ca acum câțiva ani?

AI NEVOIE DE RECOMANDARE CHIAR DACĂ VREI SĂ TE ANGAJEZI CA SPĂLĂTOR DE VASE

Ca să-ți găsești un serviciu o să constați că, în afară de diplome și experiență în muncă, ai nevoie de scrisori de recomandare. Minimum două, de multe ori, trei. Acestea nu au doar rolul de a servi drept dovadă că experiența trecută în CV nu este una inventată, ci și că ai fost un bun angajat, iar aici intervine subiectivitatea foștilor angajatori. Firește, nu toți cei care își caută de lucru se confruntă cu această problemă, pentru că atunci n-ar mai intra nimeni, niciodată, pe piața forței de muncă din Regat. În general, nu trebuie să-și facă griji pentru asta IT-iștii și programatorii, mai ales cei care au portofolii impresionante cu care să-și demonstreze experiența sau dacă știi vreo meserie pe care o cunosc doar puțini oameni (de exemplu, dacă ești chirurg sau, de ce nu, sudor subacvatic) ai șanse să-ți găsești de lucru fără recomandări. Însă, dacă nu te încadrezi în categoriile astea, atunci fă bine și ascunde-ți CV-ul de pe LinkedIn, fă-ți unul modest și pregătește-te să accepți un job odios, la așezat cutii în rafturi sau la debarasat mesele prin baruri.

CHIRIA

Toata lumea stie despre chiriile aberante din Londra, asa ca nu vom vorbi despre aspectul ăsta. Ceea ce s-ar putea să nu știi este că o să te lovești și aici de problema recomandărilor. Dacă nu ai un job bine plătit (și probabil încă nu ai), un „credit score” peste medie (un istoric financiar extrem de detaliat pe care, fiind la început nu ai nicio șansă să-l ai) și referințe de la alți proprietari și/sau agenții imobiliare, șansele tale de a putea să închiriezi ceva tind spre zero, chiar daca ai banii necesari. Așadar, cel puțin la început, nu ai altceva de făcut decât să accepți să locuiești la comun, cu toate dezavantajele care decurg de aici. Să nu subînchiriezi, chiar dacă ideea de a locui cu alți români ți se poate părea tentantă la început. Principalul motiv este că chiriașul nu are dreptul legal să facă asta, așa că proprietarul vă poate da afară pe amândoi.

O SĂ TE SIMTI IMIGRANT SI XENOFOB IN ACELASI TIMP

Nu este vorba despre infracțiunile comise de unii dintre imigranți sau de angoasa numărul unu a românilor – atentatele teroriste. Teoretic ai mai multe șanse să mori într-un accident casnic decât într-un atentat. Pricipala problemă legată de numărul mare de imigranți este presiunea socială imensă. Dacă ceri un salariu mai mare, se găsesc o sută de imigranți care să-ți ia locul. Și nu, nu sunt afectați doar muncitorii necalificați, cam oricine poate fi înlocuit cu cineva care acceptă mai puțini bani. Sigur, peste tot în lume se întâmplă asta, însă aici oamenii continuă să vină imaginându-și ca UK este noul El Dorado al Europei. În Regatul Unit  am ajuns a doua nationalitate non-britanica dupa polonezi, dar simțim amenințarea celorlalți imigranți cu toate că suntem mai mulți decât irlandezii sau indienii, noi fiind intr-un numar de 411 de mii de români în UK.

În plus, s-ar putea să fii respins când aplici pentru un loc de muncă. Nu din cauza xenofobiei ci din motive pragmatice, pentru simplul fapt că de multe ori echipele sunt formate din oameni care provin din aceeași țară, vorbesc aceeași limbă (nu engleză), așa că s-ar putea să te trezești că ești respins la interviu.

Presiunea socială despre care vorbeam se manifestă în multe alte aspecte, nu doar când vine vorba despre joburi și salarii. Spre exemplu, sistemul public de sanatateeste în pragul colapsului din cauza numărului mare de pacienți, așa că dacă ai o problemă de sănătate, mai bine te întorci în România.

Românii sunt entuziasmati cand aud despre alți conaționali stabiliți în Anglia care câștigă 30-35 de mii de lire pe an, dar lucrurile nu-s chiar așa de simple. Sumele astea sună bine, dar doar pentru zonele mai sărace, unde și prețurile sunt mai mici. Aceeași sumă pentru Londra nu este decentă, având în vedere că salariul mediu se apropie de 40 de mii pe an și este tras în jos de zecile de mii de joburi plătite cu salariul minim pe economie. Așadar, dacă presupui că reușești să câștigi 35 de mii de lire pe an, o să plătești ceva mai mult de 4 600 de lire impozit și aproape 3 200 la asigurările sociale. Cu alte cuvinte, aproape opt mii de lire îți zboară din buzunar fără să apuci măcar să-i vezi. Oricum, nu e momentul să-ți faci griji cu impozitele, pentru că șansele să câștigi atât în primul an sunt practic nule. De-abia o să atingi suma de 20 de mii de lire, pentru care o sa plătești aproximativ trei mii de lire impozit plus asigurări sociale, adică nimica toată. Vestea proastă este că, la banii ăștia, ești destul de mult sub living wage, sau, cu alte cuvinte, ești sărac. Vrei să fi sărac în Anglia? Poți fi sărac și-n România!

Mai puteti citi pe mediasud

SERVICII MEDICALE ÎN AMERICA: OPERAȚIE DE APENDICITĂ 55.000 DE DOLARI

Load More Related Articles
Load More By Redactie
Load More In Cultură

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Check Also

Uciderea interlopului Emi Pian scoate la iveala ruptura dintre politisti si procurori! Politistii ” vin cu zeci de informații pe astfel de dosare, dar procurorii DIICOT nu îi mai bagă în seamă”

Uciderea interlopului Emi Pian și ancheta amplă declanșată după crima din Giulești amplifi…