„Originile Europei”, prin artefacte cu o vechime de aproape şapte mii de ani, la festivalul EUROPALIA

Peste 450 de bunuri culturale şi seturi de artefacte arheologice acoperind o perioadă de aproape cinci milenii, obiecte preistorice descoperite pe teritoriul actual al României prin cerectări arheologice mai vechi sau mai recente, piese deosebit de valoroase aparţinând culturilor neo-eneolitice Hamangia, Vădastra, Gumelniţa sau Cucuteni, dar şi culturilor Monteoru, Wietenberg sau Otomani din perioada epocii bronzului, precum şi culturilor Gava sau Basarabi din prima epocă a fierului vor fi expuse la Muzeul Le Grand Curtius din Liege, Belgia, în perioada 8 noiembrie 2019 – 26 aprilie 2020, în cadrul festivalului EUROPALIA.
Intitulată „Originile Europei. Civilizaţii preistorice între Carpaţi şi Dunărea de Jos”, expoziţia este organizată de Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), Institutul Cultural Român (ICR) şi Muzeul Le Grand Curtius din Liege, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale şi al Ministerului Afacerilor Externe, în colaborare cu alte 30 de instituţii muzeale şi de cercetare din ţară.Vor fi expuse artefacte de primă importanţă din perioada neo-eneolitică, a epocii bronzului şi a primei epoci a fierului (Hallstatt): obiecte din ceramică, os, scoică, piatră, sticlă, chihlimbar, aur şi argint, cupru, bronz şi fier, descoperite în arealul geografic definit de Munţii Carpaţi şi Dunărea de Jos, care ilustrează originile civilizaţiei europene. Printre cele mai importante obiecte arheologice prezentate în expoziţie se numără: „Gânditorul” şi „Femeie şezând” (cultura Hamangia, prima jumătate a mileniului V a. Chr., pereche de statuete descoperite în necropola neolitică de Cernavodă, jud. Constanţa); modelul de sanctuar de la Căscioarele (cultura Gumelniţa, a doua jumătate amileniului Va. Chr., descoperit în aşezarea preistorică de la Căscioarele, jud. Călăraşi); vasul antropomorf de la Parţa (cultura Tiszapolgar, prima jumătate a mileniului V a. Chr.); „Hora de la Frumuşica” (cultura Cucuteni, a doua jumătate amileniului Va. Chr., piesă descoperită în staţiunea preistorică de la Bodeştii de Jos, jud. Neamţ); depozitul de la Hăbăşeşti (cultura Cucuteni, a doua jumătate a mileniului Va. Chr., descoperit într-o locuinţă din aşezarea de la Hăbăşeşti, jud. Iaşi); vasele afumătoare de la Oarţa (cultura Wietenberg, prima jumătate a mileniului II a. Chr., descoperite în situl arheologic de la Oarţa de Sus – Ghiile Botii, jud. Maramureş); depozitele de bronzuri de la Apa (jud. Satu Mare) şi Ighiel (jud. Alba), datând din perioada mijlocie a epocii bronzului (prima jumătate a mileniului II a. Chr.); podoabe din aur aparţinând tezaurelor de la Sarasău (jud. Maramureş) şi Hinova (jud. Mehedinţi), datând de la finalul epocii bronzului (sfârşitul mileniului II a. Chr.); podoabe din sticlă şi chihlimbar din Peştera Cioclovina (jud. Hunedoara), probabil unul dintre cele mai mari sanctuare în peşteră de la finalul epocii bronzului (sfârşitul mileniului II a. Chr.); situlele din bronz de la Remetea Mare (jud. Timiş), Sâg (jud. Sălaj) şi Brâncoveneşti (jud. Mureş), obiecte de prestigiu datând de la începutul primei epoci a fierului (Hallstatt timpuriu, începutul mileniului I a. Chr.); carul votiv miniatural de la Bujoru (jud. Teleorman), obiect cu caracter de unicat, datând din perioada mijlocie a primei epoci a fierului (cultura Basarabi, sec. IX/VIII-VII a. Chr.).
Deschiderea oficială a expoziţiei va avea loc în data de 7 noiembrie 2019, în prezenţa unor oficialităţi, reprezentanţi ai României şi Belgiei.
Expoziţia aduce în atenţia publicului şi a specialiştilor unele dintre cele mai valoroase piese arheologice din patrimoniul istoric al României, oferind prilejul unui amplu şi inedit periplu prin civilizaţiile (culturile arheologice) preistorice documentate în cuprinsul spaţiului românesc actual, prezentând în premieră o serie de importante descoperiri arheologice din ultimele două decenii, precum: figurinele antropomorfe de la Vităneşti, printre care”Gânditorul” cu ochi de scoică, vasul antropomorf de la Seciu şi cel zoomorf de la Mălăieştii de Jos, masca de la Uivar,podoabele din aur din necropola eneolitică de la Pecica, în vreme ce pentru epoca bronzului sunt de remarcat ceaşca de aur de la Bistriţa – Dealul Târgului; carul miniatural de la Carei – Bobald; reprezentările şi vasele avimorfe de la Cârlomâneşti – La Arman, Plosca şi Sânpaul; psalia decorată din os de la Cârlomăneşti, iar pentru perioada epocii fierului colanul din 7 torques-uri de la Tărtăria – Podu Tărtăriei vest.
Expoziţia pune accent pe rolul şi semnificaţiacivilizaţiilor preistorice documentate, al conexiunilor lor cu alte spaţii şi comunităţi la nivelul continentului european, aducând în prim-plan repere ale istoriei începuturilor civilizaţiei Europei şi teme precum schimbul la distanţă, circulaţia unor idei, tehnologii şi materii prime rare, toate acestea etalate într-o contextualizare cronologică şi tematică. Expoziţia este structurată pe trei paliere majore: Formă, însemn, simbol – o prezentare a principalelor stiluri ceramice ale perioadelor preistorice amintite; Artă şi spiritualitate – o selecţie a unor artefacte de excepţie, mărturii unicat ale credinţelor oamenilor preistorici; Putere şi prestigiu – un grupaj al unor obiecte reprezentative, din materii prime rare, care oferă prilejul cunoaşterii şi înţelegerii unor concepte şi valori ale societăţilor timpurii.
Curatorii expoziţiei „Originile Europei. Civilizaţii preistorice între Carpaţi şi Dunărea de Jos” sunt: dr. Corina Borş şi dr. Katia Moldoveanu, din partea Muzeului Naţional de Istorie a României, şi Geoffrey Schoefs, din partea Muzeului Le Grand Curtius. Coordonatorii acestui proiect cultural din cadrul Festivalului Europalia sunt: dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu, dr. Cornel Ilie, dr. Corina Borş, dr. Oana Ilie, dr. Katia Moldoveanu (MNIR), Jean-Marc Gay şi Geoffrey Schoefs (Muzeul Le Grand Curtius), Alexandru Roman (Institutul Cultural Român).
Deopotrivă, la realizarea expoziţiei „Originile Europei. Civilizaţii preistorice între Carpaţi şi Dunărea de Jos” au contribuit: Muzeul Naţional al Unirii – Alba Iulia; Muzeul Judeţean Teleorman – Alexandria; Complexul Muzeal Arad; Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” – Bacău; Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş – Baia Mare; Muzeul Judeţean „Vasile Pârvan” – Bârlad; Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud; Muzeul Municipiului Bucureşti; Muzeul Judeţean Buzău; Muzeul Romanaţiului – Caracal; Muzeul de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă – Caransebeş; Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei – Cluj; Institutul de Arheologie şi Istoria Artei – Cluj; Muzeul Olteniei – Craiova; Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane – Deva; Muzeul Judeţean „Teohari Antonescu” – Giurgiu; Complexul Naţional Muzeal „Moldova” – Iaşi; Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa – Olteniţa; Muzeul Ţării Crişurilor – Oradea; Complexul Muzeal Judeţean Neamţ – Piatra Neamţ; Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova – Ploieşti; Muzeul Banatului Montan – Reşiţa; Muzeul Judeţean Satu Mare; Muzeul Municipal „Ioan Raica” – Sebeş; Muzeul Naţional Secuiesc – Sfântu Gheorghe; Muzeul Judeţean Mureş – Târgu Mureş; Muzeul Naţional al Banatului – Timişoara; Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” – Tulcea; Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” – Vaslui; Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie – Zalău.
Proiectul expoziţional va fi completat de un program cultural conex, care va include o serie de conferinţe publice susţinute de specialişti români în domeniul arheologiei preistorice, ghidaje curatoriale, dar şi concerte. Detalii despre aceste evenimente culturale asociate expoziţiei vor fi anunţate pe website-ul Muzeului Naţional de Istorie a României (www.mnir.ro) şi cel al Muzeului Le Grand Curtius din Liege (www.grandcurtius.be/index.php/fr/le-musee).
Muzeul Le Grand Curtius este una dintre cele mai importante atracţii culturale ale regiunii Valonia din Belgia, găzduind diverse colecţii ale căror cronologie cumulează şapte milenii de preistorie şi istorie. Astfel, în frumosul palat renascentist (în stilul specific văii râului Meuse), edificat pentru Jean de Corte (numit şi Curtius), sunt actualmente reunite sub egida Le Grand Curtius, Muzeul Armelor, Muzeul Sticlei, Muzeul de Arheologie şi Arte Decorative şi Muzeul Artei Religioase, inclusiv al celei specifice văii râului Meuse (Maar).
Festivalul EUROPALIA este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, fiind organizat sub patronajul Familiei Regale a Belgiei, o dată la doi ani, în Belgia şi în ţări învecinate – Franţa, Olanda, Luxemburg şi Germania sau Marea Britanie. Institutul Cultural Român este coordonatorul participării României la cea de-a 27 a ediţie a Festivalului EUROPALIA, proiect de anvergură desfăşurat în perioada octombrie 2019 – februarie 2020 şi implementat în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Secretariatul General al Guvernului, alături de EUROPALIA International, organizatorul manifestării. Cea de-a 27-a ediţie a Festivalului EUROPALIA este dedicată României, ţara invitată de onoare.
www.grandcurtius.be –  www.icr.ro €- www.europalia.eu – www.mnir.ro