Doliu. A murit, fără bocete, cea mai importantă valoare a României

A mai murit cineva. A murit și nu-l bocește nimeni.

Sosit matinal, la mine acasă, dascălul de română, pensionar, îmi aduce trista veste. De la o vreme tot aflu de artiști, scriitori, regizori importanți că au murit. Pe unii îi am încă în telefon și nu le șterg numerele și numele. Cine știe?! Poate revin, poate e o minciună ziaristică. Alaltăieri murise un cântăreț al anilor 70, conform presei. Fiul lui, confirmat de medici, spune că nu a murit. E doar în comă profundă, respiră pe aparate. Acum se pare că nu mai e în comă profundă. Nu mai e deloc.
Cine a mai murit, întreb, de alergi la mine în zori? Clopotele, de ieri, nu mai bat în satul nostru, iar la București doar ce am vorbit cu copiii, nu e o tragedie de acest gen, ci doar tragediile uzuale.

– A murit, zice dascălul, Bunul Simț.

– Unde locuia, era bătrân?

– Peste tot locuia și era tare bătrân.

– Dacă locuia peste tot, unde se petrece îngropăciunea?

Lucian Avramescu