Ziua Poliţiei Române – 25 martie

La 25 Martie 2017 se împlinesc 195 de ani, de când Drapelul, cu alegoria Bunei Vestiri, a fost înmânat şefului Poliției bucureştene (Aga Filipescu) de către domnitorul țării. De aceea, în 2002, a fost consacrată ZIUA POLIȚIEI la această dată.

După Revoluția lui Tudor Vladimirescu din 1821, a fost înlăturată domnia fanarioților, care conduseseră, vreme de un secol, destinele Principatelor Române. Cu acordul Rusiei, Poarta a numit în Țările Române primii „domni pamânteni”: Ion Alexandru Sturdza – în Moldova și Grigore Dimitrie Ghica – în Muntenia.

La puțină vreme după primirea investiturii, domnitorul Ghica a intrat cu alai în București, fiind întâmpinat cu mare fast, dar și cu o nedisimulată bucurie de locuitorii Capitalei.
Profund impresionat de modul desavârsit în care Agia organizase întregul ceremonial și de impecabila desfășurare a festivităților care marcau acest înălțător moment, domnitorul decernează Marelui Aga, Mihăiță Filipescu, un steag de dimensiuni impresionante, cu lățimea de 2,20 m, lungimea de 2,60 m, iar hampa (lancea) de 3,60 m.
Era confecționat din mătase galbenă, cu chenar auriu, având în mijloc o ghirlandă, tot aurie, timbrată cu o coroană princiară și cu alte elemente de heraldică: țuiuri încrucișate, buzdugane, drapele, lănci, săbii, puști etc. Sub ghirlandă se afla o balanță.

Cealaltă față a steagului agiesc era la fel, numai că, în interiorul ghirlandei, în locul Acvilei era pictată Maica Domnului șezând pe tron, înaintea Arhanghelui Gavril, cu un crin în mâna, ce-i aducea vestea cea bună, că, în curând, va naște pe Iisus: „Buna Vestire”.
Pe ambele fețe, steagul purta următoarea inscripție cu litere chirilice: „Făcutu-s-au acest steag al Agiei la prefacerea domnilor dintre pamânteni ai Țării Românești, Maria Sa Grigorie Ghica Voievod, în anii 1822, prin epistosia (îngrijirea) Dumnealui Vel Aga Mihăiță Filipescu”.

Steagul Agiei avea să fie nelipsit de la evenimentele de seama din viața domnitorului și de la cele mai importante manifestări oficiale din societatea românească a acelor vremuri.

În ceea ce privește marcarea pe steag a unei sărbători creștine – pe care Biserica Ortodoxă Română o prăznuiește, în fiecare an, la 25 martie – alegerea nu a fost deloc întâmplătoare, întrucât „Buna Vestire” a fost considerată, multă vreme, patron spiritual al orașului București.

Mult mai târziu, pe stema orașului a fost zugrăvit chipul Sfântului Dimitrie, care a devenit astfel ocrotitor al Capitalei, simbol păstrat de altfel cu respect, până în zilele noastre.

Primele atestări privind Poliţia Română datează din vremea lui Neagoe Basarab sau a lui Mihai Viteazul (crearea instituţiei agiei), continuă cu domnia lui Mihai Sutzu (organizarea pazei Capitalei, emiterea primelor acte de identitate şi reglementarea portului armelor), iar, din 1806, organele de pază şi ordine din Capitală primesc denumirea generică de “POLIŢIE”.

În 1821, Tudor Vladimirescu acorda scutiri de taxe şi impozite celor însărcinaţi să menţină ordinea publică şi să apere proprietatea cetăţenilor, iar în 1831, prin Regulamentele organice, atribuţiile poliţiei sunt extinse.

În timpul Revoluţiei de la 1848 are loc reorganizarea poliţiei, prin apariţia instituţiei şefului poliţiei Capitalei căruia i se subordonează Guardia municipală.

La 9 iunie 1850, domnitorul Ghica Vodă emite “Cronica poliţienească” prin care, în cele 158 de articole, erau reglementate sarcinile “înaltei poliţii” şi ”obişnuitei poliţii”, ceea ce a constituit momentul creării primei structuri centrale cu atribuţii în organizarea şi coordonarea activităţilor poliţieneşti.

Prin art. 50 din Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002, data de 25 martie a fost desemnată Ziua Poliţiei Române. Alegerea acestei date este legată de simbolul creştin al Bunei Vestiri, aflat pe primul steag al Marii Agii, simbol ce a fost preluat şi pe actualul drapel al Poliţiei Române.

În anul 1822, domnitorul Grigore Dimitrie Ghica i-a înmânat Marelui Aga Mihăiţă Filipescu (şeful poliţiei din acele timpuri) drapelul pe care este cusută sigla Steagului Agiei.

Alături de siglă se află o ghirlandă din aur în interiorul căreia era prezentată Maica Domnului, înaintea îngerului care îi aduce vestea cea bună (Buna Vestire).

Fiecare stat are istoria sa, iar în interiorul acestuia, fiecare instituţie a parcurs un drum devenit peste ani istorie. Poliţia, ca dimensiune obligatorie a statului este la fel de veche şi la fel de actuală ca acesta. Ea este o constantă a societăţii umane, fiind una din cele mai vechi instituţii cunoscute.

Celebrul romancier francez Honore de Balzac spunea, extrem de concis: „Guvernele sunt trecătoare, societăţile se schimbă, poliţia rămâne!„

Începând cu Legea de organizare a poliţiei a lui Alexandru Ioan Cuza (4 noiembrie 1860), urmată de Legea lui Vasile Lascăr (1 aprilie 1903) şi de Legea pentru organizarea Poliţiei generale a statului (8 iulie 1929), competenţele organelor de poliţie sunt extinse, iar raporturile cu celelalte structuri ale statului mult mai bine reglementate.

Prin Decretul nr. 25 din 23 ianuarie 1949 se înfiinţează Miliţia, apoi, prin Decretul – Lege nr. 2/27 decembrie 1989 se reînfiinţează Poliţia Română ale cărei competenţe vor fi reglementate, ulterior, prin Legea nr. 26 din 18 mai 1994 şi prin Legea 218 din 23 aprilie 2002.

Din 1990, Poliţia Română a cunoscut mai multe etape de transformări menite să asigure siguranţa persoanelor, a colectivităţilor, drepturilor legitime ale cetăţenilor, precum şi a altor drepturi prevăzute în acte internaţionale la care România este parte.