DNA a transmis Parlamentului cereri de urmărire penală pentru 31 de senatori şi deputaţi în ultimii 4 ani

DNA a transmis Parlamentului, în actuala legislatură, 50 de cereri de urmărire penală, reţinere şi arestare preventivă în cazul a 31 de senatori şi deputaţi, dintre care 30 au fost admise, iar alte 20 respinse, un număr de 12 parlamentari, în mare parte lideri de partide, reuşind să scape de fiecare dată de toate cererile procurorilor împotriva lor, potrivit unei analize efectuate de news.ro.

Potrivit Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), instituit în momentul aderării României la Uniunea Europeană, în anul 2007, în ultimele rapoarte au putut fi constatate rezultate mai bune în ceea ce privește combaterea eficace a cazurilor de corupție la nivel înalt, o tendință care s-a confirmat în 2014. Acest lucru este valabil atât la nivelul urmăririi penale realizate de DNA, cât și în etapa judecării cauzei de către ICCJ. Acest lucru este, încă o dată, o indicație a faptului că problema corupției rămâne una majoră.

Activitatea DNA a acoperit un spectru larg de cazuri de corupție la nivel înalt, de la toate nivelurile funcției publice și implicând persoane publice din diferite partide politice. Au fost trimiși în judecată și au făcut obiectul investigațiilor foști și actuali miniștri, parlamentari, primari, judecători și procurori cu funcții de conducere importante.

În vizorul DNA au intrat, în actuala legislatură (2012 – 2016), un număr de 31 de parlamentari, dintre care 21 de deputaţi şi 10 senatori. Împotriva lor au fost formulate cereri de urmărire penală, arestare preventivă sau reţinere, în număr total de 50.

În total, 30 de cereri ale Justiţiei au fost aprobate de către Parlament, în timp ce 20 au fost respinse. Există parlamentari împotriva cărora au fost formulate mai multe cereri, cum este cazul Elenei Udrea, care deţine recordul, cu 10 cereri, şi al lui Gabriel Oprea (3).

Un număr de 12 parlamentari au reuşit să scape, prin votul colegilor, de fiecare dată, de orice fel de cerere a Justiţiei. În principal, este vorba despre lideri de partide cu notorietate: Victor Ponta, Sebastian Ghiţă, Titus Corlăţean,  Varujan Vosganian, Laszlo Borbely, Daniel Chiţoiu, Mădălin Voicu, Ion Ochi, Florin Popescu, Vlad Cosma, Titi Holban şi Marius Isăilă.

Astfel, la Camera Depuţilor au avut loc 35 de cereri DNA, dintre care 21 au fost admise şi 14 cereri au fost respinse. Deputaţii împotriva cărora procurorii au formulat aceste cereri sunt Mădălin Voicu, Nicolae Păun, Cristian Rizea, Sebastian Ghiţă, Elena Udrea, Theodor Nicolescu, Cătălin Teodorescu, Ioan Oltean, Victor Ponta, Ion Ochi, Laszlo Borbely, Ion Diniţă, Ioan Adam, Mircea Roşca, Marko Attila, Valerian Vreme, Daniel Chiţoiu, Florin Popescu, Vlad Cosma, Titi Holban şi Gheorghe Coman.

La Senat,  au fost formulate 15 cereri, dintre care 9 au fost admise, iar 6 au fost respinse. Senatorii ajunşi în faţa colegilor pentru un vot de ridicare a imunităţii sunt Doina Tudor, Gabriel Oprea, Titus Corlăţean, Darius Vâlcov, Dan Şova, Ion Ariton, Varujan Vosganian, Ecaterina Andronescu, Şerban Mihăilescu şi Marius Isăilă.

Jumătate dintre aceste cereri au fost depuse în Parlament în 2014 şi 2015, care a reprezentat vârful activităţii DNA cu privire la senatori şi deputaţi.