Deschiderea expoziţiei „Coiful getic din aur. Din nou la Vărbilău, după 90 de ani”

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), în parteneriat cu Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi cu Primăria Comunei Vărbilău, anunţă deschiderea expoziţiei „Coiful getic din aur. Din nou la Vărbilău, după 90 de ani”.
Evenimentul va avea loc vineri, 13 septembrie 2019, începând cu ora 10,00, la Şcoala Gimnazială din comuna Vărbilău – Corpul B. Vernisajul va fi urmat de un simpozion care se va desfăşura la Grădiniţa cu program normal din Poiana Vărbilău.
Evenimentul este dedicat aniversării a 90 de ani de la intrarea Coifului getic de la Coţofeneşti în circuitul public şi în patrimoniul naţional.
Această expoziţie face parte din programul MNIR de a facilita accesul publicului din oraşele mici şi de la sate, la marile valori ale patrimoniului naţional.
Alături de fastuosul tezaur de la Pietroasele, coiful de la Coţofeneşti este probabil cea mai populară piesă de aur antică provenind din România.
Faima lui se datorează faptului că acesta a fost ilustrat în toate lucrările de înaltă erudiţie care tratează nu numai istoria artei şi a prelucrării metalelor preţioase, dar şi istoria politică şi socială a vechilor populaţii care au trăit pe teritoriul actual al României. În acelaşi timp, coiful de la Coţofeneşti este prezentat în toate manualele şcolare de istorie destinate cursului primar, gimnazial şi liceal, precum şi în marile tratate de istorie editate în ţară după 1960.
Începând cu anul 1972, coiful de la Coţofeneşti a fost expus în Tezaurul Istoric al MNIR fiind admirat de milioane de vizitatori din ţară şi din străinătate. Alături de cele mai valoroase descoperiri arheologice româneşti, coiful a fost expus la loc de cinste în mari expoziţii organizate în străinătate: Paris, Oxford, Stockholm, Frankfurt, Rotterdam, Florenţa şi Lisabona.
În ultimele decenii, această capodoperă a artei aurului, coiful de la Coţofeneşti, a fost prezentat în numeroase filme documentare, pe coperţile unor publicaţii, pe afişe, ilustrate, mărci poştale şi chiar pe o emisiune monetară de aur lansată de Banca Naţională a României.
Puţine descoperiri arheologice străvechi lasă o impresie atât de covârşitoare şi o fascinaţie atât de profundă asupra privitorului, indiferent dacă este un profesionist sau un profan, asemenea coifului de aur de la Coţofeneşti.
Evenimentul se va desfăşura în prezenţa unor oaspeţi de onoare precum: reprezentanţi ai Consiliului Judeţean şi ai Direcţiei Judeţene pentru Cultură Prahova, primarul comunei Vărbilău, domnul Ion Ioniţă şi directorul general al MNIR, domnul dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu.

Coiful de la Coțofenești este un coif geto-dac ce datează din prima jumătate a secolului al IV-lea î.Hr.

Coiful a fost descoperit în anul 1928 în satul Coțofenești, comuna Poiana Vărbilău, județul Prahova, de către un elev al școlii primare din localitate. Este o piesă din aur masiv, cântărind 770 grame, aproape intactă. Îi lipsește doar partea superioară a calotei, în rest, nici un detaliu de decor nu este deteriorat.^[1]

Coiful de aur a fost adus inițial la Muzeul Național de Antichități, din București, și păstrat acolo până în 1970, fiind expus în prezent la Muzeul Național de Istorie a României, în sala de tezaur.

Coiful de la Poiana Coțofenești este datat în jurul anilor 400 î.e.n. Foarte probabil, obiectul a aparținut unui rege geto-dac – căpetenie a unei formațiuni politice autohtone constituită în zonă, pe la sfârșitul secolului V, începutul secolului IV i.e.n.^[2]

Coiful văzut din lateral, în starea actuală (stânga) şi o reconstrucţie grafică (dreapta)

Coiful are o calotă de aur împodobită cu șapte rânduri paralele de nasturi conici radiați, are pe marginea inferioară un chenar de linii spirale punctate, care încadrează patru plăci acoperite cu reliefuri. Cea din față reprezintă o pereche de ochi holbați, cu sprâncene duble și întoarse în așa fel încât să inspire groază. (Același motiv apotropaic se regăsește și pe alte coifuri antice descoperite pe teritoriul României.) Cea din spate, despărțită în două registre, înfățișează în registrul superior figuri de oameni fantastici, cu picioarele în formă de șerpi, iar în cel inferior animalele fantastice urmărindu-se unele pe altele. Cele două plăci laterale reprezintă scene de sacrificiu, cu preoți purtând pe cap tiare.^[3] După alți autori, pe cele două obrăzare fixe dreptunghiulare, care au fiecare câte un orificiu la bază, este reprezentată aceeași scenă de sacrificiu: un războinic înjunghiind un berbec.^[4]

Coiful de paradă a fost lucrat din două bucăți de tablă de aur, produse prin batere la rece, dintr-un lingou de aur natural, nerafinat, cu compoziția: Au = 760‰, Ag = 225‰ și Cu = 10‰. Tabla de aur utilizată pentru producerea coifului de paradă de la Coțofănești are grosimi variabile. Acestea merg de la 2,82 mm, în partea de la bază, până la numai 0,76 mm, în zona superioară calotei păstrate. Corpul principal al coifului de paradă de la Coțofănești are înălțimea totală de 24,32 cm, având diametrul interior, în zona mediană (în zona ochilor), de 18,42 cm, de 17,6 cm (în dreptul urechilor) și de numai 13,5 cm, în zona rupturii calotei. ^[5]