Tradiția și semnificația bradului de Crăciun

O tradiție importantă asociată sărbătorii Crăciunului o reprezintă împodobirea bradului de Crăciun. Se spune despre brad că este un pom al vieții datorită faptului că el rămâne verde tot timpul, simbolizându-l, astfel, pe Hristos, veșnic viu.

Despre obiceiul bradului de Crăciun nu se știe exact de unde a luat naștere. Se bănuiește că pomul de Crăciun ar fi apărut pentru prima dată la popoarele germanice, iar cu timpul acest obicei a intrat și în tradiția creștină. Povestea bradului de Crăciun ar fi luat naștere în vremea Sfântului Bonifaciu, cel care i-a convertit pe germani la creştinism. Supărat pe faptul că aceștia venerau un stejar, a lovit pomul cu un topor și, ulterior, în mijlocul acestuia, a crescut un brad. Sfântul Bonifaciu a observat că bradul are formă de triunghi și l-a asemânat Sfintei Treimi, numindu-l de îndată un pom sfânt, un simbol al credinţei creştine şi al Crăciunului în Germania. Prin urmare, oamenii obișnuiau să-și orneze casele cu brazi atârnați de tavan, cu vârful în jos pentru a simboliza uniunea cu Divinitatea. Se crede că primul brad împodobit a apărut în secolul al XV- lea, în Riga, Letonia. 

În România bradul de Crăciun a fost împodobit pentru prima dată în palatul regelui Carol I de Hohenzollern, străbunicul Regelui Mihai, în anul 1874, iar de atunci românii au preluat această tradiție.

Bradul de Crăciun era împodobit, la început, cu fructe, flori de hârtie sau biscuiți. În timp, s-a trecut la ornarea acestuia cu fel si fel de minunății, printre care: globulețele de sticlă, beteala, bomboanele de ciocolată, instalațiile luminoase, etc

Există, de asemenea, obiceiul ca în vârful bradului de Crăciun să se așeze o stea, simbol al stelei care i-a călăuzit pe magi până la Betleem. Despre această stea se spune că aduce noroc și duce la îndeplinire dorințele.

Pe lângă bradul de Crăciun, creștinii ornează și așa numitele coronițe de Crăciun, agățate pe ușile de la intrare simbolizează sănătate și noroc, iar forma rotundă a acestora reprezintă veșnicia dragostei care nu piere niciodată.

O altă plantă folosită la decorarea caselor în preajma Crăciunului și a Anului Nou este vâscul. Se spune despre vâsc că este o plantă tămăduitoare, simbolizând, la unele popoare, armonia și pacea. De asemenea, sărutul sub vâsc face mai trainică și mai puternică iubirea într-un cuplu.

Se știe despre Crăciun că este sărbătoarea nașterii Domnului Iisus, o sărbătoare a liniștii sufletești, a păcii și a cadourilor. De altfel, Crăciunul este o sărbătoare plină de lumină, de semnificații și simboluri.

Sărbătoarea Crăciunului a fost întotdeauna o sărbătoare a bucuriei pentru creștini, dar, mai ales pentru copii, care așteaptă cu nerăbdare momentul împodobirii pomului de Crăciun sau zilele în care merg la colindat, primind în schimb daruri.  Totodată, se obișnuiește, la creștini, ca în ajunul Nașterii Domnului, cât și în ziua de Crăciun, să se meargă la biserică, după care să se ia masa în familie, în mijlocul celor dragi.

Bradul de Crăciun este o tradiție oarecum recentă în România, dar este cel mai îndrăgit obicei al sărbătoriilor de iarnă, datorită simbolurilor care i se asociază, și anume: dragoste, bucurie, fericire, împlinire, speranță, viață, sănătate, magie…!