Presiuni asupra agenților din cadrul Biroului Rutier Ploiesti pentru utilizarea tabletelor defectuoase: un pretext pentru justificarea fondurilor europene?

Trei agenți din cadrul Biroului Rutier Ploiești se află în centrul unei anchete interne după ce au fost acuzați că au aplicat sancțiuni contravenționale pe procese verbale tipărite pe hârtie, și nu pe tabletele din dotare, așa cum prevede noul sistem electronic implementat. Situația ridică semne de întrebare asupra priorităților instituțiilor implicate, având în vedere că aceste dispozitive electronice sunt cunoscute pentru multiplele lor disfuncționalități, care afectează grav activitatea agenților din teren.

Conform informațiilor apărute, sistemele electronice introduse pentru a digitaliza activitatea Poliției Rutiere, inclusiv tabletele pentru întocmirea proceselor verbale, continuă să prezinte deficiențe majore. În multe cazuri, agenții reclamă erori de conectivitate, funcționarea greoaie sau chiar blocarea dispozitivelor în timpul utilizării. În pofida acestor probleme bine documentate, superiorii exercită presiuni asupra personalului din teren pentru utilizarea exclusivă a acestor sisteme, sub pretextul „modernizării”.

Surse din cadrul Poliției sugerează că scopul principal este justificarea investițiilor realizate cu fonduri europene, în ciuda faptului că aceste sisteme nu oferă eficiența promisă. Astfel, agenții se află într-o situație absurdă: obligați să folosească echipamente defectuoase, sunt cercetați disciplinar dacă recurg la metode tradiționale care asigură o funcționare corectă și rapidă.

Justificarea fondurilor europene: o problemă națională

Aceasta nu este prima situație în care utilizarea fondurilor europene ridică suspiciuni. În ultimii ani, Poliția Română a achiziționat o serie de echipamente și tehnologii costisitoare, despre care eficiența practică este puternic contestată. Printre acestea, se numără:

-Tabletele pentru sancțiuni contravenționale, care continuă să aibă probleme tehnice severe.

-Elicoptere achiziționate pentru misiuni operative, care, deși au fost livrate, au un număr minim de ore de zbor efectuate, din cauza lipsei de personal calificat sau de întreținere.

-Sisteme Faro pentru măsurători la locul accidentelor, achiziționate la un preț de aproximativ 60.000 USD fiecare. Deși utile în investigațiile post-accident, acestea nu au niciun impact real în prevenirea accidentelor rutiere, scop pentru care au fost promovate.

Toate aceste investiții, realizate din fonduri europene, trebuie acum justificate, iar agenții din teren sunt transformați în țapi ispășitori pentru lipsa de funcționalitate a sistemelor.

Realitatea din teren și efectele asupra siguranței rutiere

În timp ce atenția este concentrată pe utilizarea forțată a unor sisteme defectuoase, problemele reale din teren rămân nerezolvate. Siguranța rutieră nu depinde de tablete sau echipamente sofisticate, ci de măsuri practice, aplicabile, care să prevină accidentele și să îmbunătățească fluxul rutier. În loc să se concentreze pe astfel de măsuri, resursele se consumă pe sancționarea agenților care încearcă să își facă treaba într-un mod eficient.

Cercetarea disciplinară a celor trei agenți din Ploiești este un exemplu elocvent al unei abordări greșite, în care responsabilitatea pentru eșecul implementării unor sisteme este transferată pe umerii angajaților din prima linie.

Această situație subliniază o problemă sistemică: utilizarea defectuoasă a fondurilor europene și prioritizarea justificării acestora în detrimentul eficienței reale. În timp ce agenții din teren sunt supuși unor presiuni nejustificate, siguranța rutieră rămâne un ideal îndepărtat. Este nevoie de o reevaluare urgentă a politicilor și priorităților în domeniul rutier, precum și de responsabilitate în cheltuirea fondurilor publice. Fără aceste schimbări, modernizarea Poliției Rutiere riscă să rămână doar un proiect pe hârtie – ironic, exact ca procesele verbale despre care vorbim.