NU RÂDE, CITEȘTE-NAINTE! – 3

Expunerea domnului David Icke este reala si doveditoare. Iata schema financiara a Fratiei care este cât se poate de simpla, fiind aplicata cu aceasi eficienta din perioada Sumerului si a Babilonului pâna in zilele noastre. Ea consta in crearea de bani care nu exista si imprumutarea lor catre popilatie si catre firme in schimbul unei dobânzi.

Sistemul permite indatorarea masiva a guvernelor, firmelor si populatiei si implicit controlul lor. Pentru ca sistemul sa poata functiona, cel mai important lucru este ca bancherii sa obtina permisiunea de a imprumuta altora bani pe care nu-i au.

Iata cum functioneaza acest sistem: daca eu si dumneavoastra avem un milon de lire sterline, putem imprumuta altcuiva acesti bani. Este cât se poate de simplu. In schimb, daca o banca are un milion de lire sterline, ea poate imprumuta altora o suma de zece ori mai mare (ba chiar mai mult), percepând dobânzi la sumele imprumutate.

Daca doar o parte din oamenii care au banii depozitati in banci s-ar repezi simultan sa si-i retreaga, bancile ar fi nevoite sa isi inchida portile, caci nu ar avea de unde sa le inapoieze acesti bani.

Banii din banci sunt un mit, un fel de sugestie colectiva. Atunci când intri intr-o banca si ceri un imprumut, banca nu tipareste nici macar o singura bancnota si nu bate nici macar o singura moneda noua. Tot ce face ea este sa introduca o suma de bani in contul tau.

Incepând din acel moment, ea incepe sa iti perceapa insa o dobânda, la o suma care nu exista decât intr-un registru sau pe monitorul unui calculator.

Daca nu iti platesti o singura rata din acest imprumut inexistent, banca iti poate lua averea, casa, masina, terenul si alte posesiuni cât se poate de reale, pâna la valoarea estimata a cifrei introduse pe ecranul calculatorului.

Mai mult, dat fiind ca nu guvernele controleaza circulatia banilor pe piata, ci bancile private, prin imprumuturile pe care le acorda, ele sunt care controleaza de fapt câti bani exista in circulatie.

Cu cât fac mai multe imprumuturi, cu atât mai multi bani circula pe piata. Care credeti ca este diferenta dintre o perioada de boom economic (prosperitate) si una de recesiune (saracie)? Nu exista decât o singura diferenta: cantitatea de bani aflata in circulatie. Atât. Prin acest sistem, bancile private controlate de aceasi oameni decid câti bani trebuie sa fie in circulatie.

Ele pot crea perioade de avânt economic sau de recesiune la comanda. La fel se petrec lucrurile pe pietele bursiere, unde acest oameni pun in miscare trilioane de dolari pe zi pe pietele financiare si bancare, decid asa cum doresc care actiuni vor urca si care vor cobori, ce companii se vor extinde si care vor da faliment.

Crahurile bursiere nu se petrec intâmplator, ci intentionat. Cea mai mare parte a „banilor” aflati in circulatie nu sunt bani fizici, adica monede si bancnote, ci simple cifre care trec dintr-un cont in altul, pe cale electronica, in sistemul de calculatoare, prin intermediul transferurilor de bani, al cardurilor de credit si al cecurilor.

Cu cât in circulatie exista mai multi bani (electronici sau fizici), cu atât mai intensa este activitatea economica, cu atât mai multe bunuri si servicii pot fi cumparate si vândute, cu atât mai mari sunt si salariile oamenilor si cu atit mai multe locuri de munca. Una  din schemele operationale preferate ale elitei financiare a reptilo-arienilor a fost insa dintotdeauna crearea unui boom economic prin acordarea unui numar foarte mare de imprumuturi, urmata de dezumflarea balonului.

Economistii platiti cu salarii exorbitante si corespondenti economici ai diferitelor mijloace mass-media va vor spune (majoritate neavând habar ce se intimpla in realitate) ca perioadele de avânt urmate de cele de recesiune fac parte dintr-un „ciclu economic” natural. Vorbe in vint… Intregul sistem este o manipulare sistematica aplicata de Fratie cu scopul de a fura bogatia reala  a acestei lumi.

In timpul perioadelor de avânt economic foarte multi oameni se indatoreaza masiv. Un mediu economic dinamic inseamna ca firmele imprumuta mai multi bani pentru a-si cumpara tehnologie, cu scopul de a produce mai mult, raspunzând astfel cererii din ce in ce mai mari. La rândul ei, populatia se imprumuta mai mult din banci pentru a-si cumpara case mai mari, masini mai puternice si mai scumpe etc., pentru ca au incredere in viitorul lor economic.

La momentul oportun, principalii bancheri, coordonati de societatile secrete, ridica ratele dobânzilor pentru a suprima cererea pentru noi imprumuturi.

Efectul acestor masuri restrictive echvaleaza cu reducerea banilor in circulatie pe piata. In acest fel, cererea pentru produse scade, la fel si numarul locurilor de munca, intrucit nu mai exista suficienti bani pe piata pentru a genera un mediu economic dinamic.

Oamenii si firmele nu mai câstiga suficienti bani pentru a-si plati creditele contractate anterior si intra in faliment. Bancile le iau averea reala, afacerile casele, terenurile si masinile si celelate posesiuni, pentru ca nu si-au platit imprumuturile care nu au fost de la bun inceput altceva decit niste cifre tiparite pe un ecrean.

Aceste cicluri continua de mii de ani, dar s-au accentuat mult in ultimele secole, aspirând intreaga avere a populatiei si plasând-o in mina celor care controleaza sistemul bancar – liniile genealogice reptiliene.

Principiul se aplica inclusiv guvernelor si tarilor. In loc sa isi creeze propii lor bani, fara sa plateasca dobânzi pentru ei, guvernele ii imprumuta de la bancile private si isi platesc ratele si dobinzile aferente prin impozitarea populatiei.

Sumele pe care le platiti ca taxe si impozite se intorc la bancile private pentru a plati niste credite pe care guvernul le-a facut in conditiile in care isi putea tipari proprii bani, fara dobânzi! De ce nu face acest lucru? Pentru ca fratia controleaza in egala masura guvernele si bancile.