Manipularea opiniei publice prin sondaje și media: Sau de ce Antena3 o dădea câștigătoare pe Kamala Harris

În contextul alegerilor, sondajele devin unul dintre cele mai discutate instrumente media, fiind utilizate intens pentru a reflecta – sau, uneori, pentru a influența – percepția publicului față de candidați. Totuși, în ciuda pretențiilor de obiectivitate, aceste sondaje sunt adesea părtinitoare și nu reflectă în mod autentic voința populației, apărând întrebări legitime legate de imparțialitatea mass-media.

Un aspect care atrage atenția este felul în care rezultatele sondajelor ajung să prezinte majorități copleșitoare, precum „70% dintre cetățeni susțin un anumit candidat” – procente mari, dar care, adesea, par deconectate de realitatea de zi cu zi. Publicul poate observa că, deși nu a fost direct întrebat, rezultatele sondajului sunt prezentate ca adevăruri absolute, ajungând să influențeze percepția asupra candidaturilor.

Canale media precum Antena 3 CNN, dar și alte trusturi mari din Statele Unite sau Europa, sunt criticate pentru că ar folosi sondajele ca instrumente de influență, mai degrabă decât de informare. De multe ori, procentele prezentate nu se aliniază neapărat cu percepțiile individuale ale cetățenilor, dar expunerea constantă la ele poate crea o impresie de legitimitate. Așa-numitul „efect bandwagon” sugerează că oamenii sunt influențați să susțină un candidat popular doar pentru că par să fie în frunte, conform sondajelor, fără să reflecteze pe deplin asupra motivelor lor proprii.

Această abordare tinde să crească pe măsură ce se apropie ziua alegerilor, iar în 2024, de exemplu, în Statele Unite, observăm că sondajele și presa au roluri centrale în crearea narativului despre Donald Trump și contracandidații săi. Unii analiști susțin că aceste narative, deseori favorabile doar anumitor politicieni, sunt parte dintr-o strategie mai amplă de a construi o percepție publică care să sprijine anumite agende. Mai ales în cazul unor canale media cu influență, ca cele americane, acoperirea constantă într-o anumită direcție poate diminua vizibilitatea celorlalți candidați sau poate pune accent pe defectele unora, ignorând pe ale altora.

Astfel de practici subliniază că mass-media contemporană are o influență puternică asupra formării opiniei publice, punând în lumină riscul pierderii obiectivității. În lipsa unui cadru legislativ care să limiteze manipularea prin sondaje sau o abordare mai riguroasă din partea autorităților de reglementare, publicul ar putea ajunge să aibă o viziune distorsionată asupra peisajului politic real. În final, responsabilitatea pentru adevărul informației cade atât pe umerii presei, cât și ai publicului, care trebuie să rămână informat și să privească critic informațiile primite.

Concluzie

Mai credeți tot ce vi se spune?

Mai credeți în sondaje?

Mai credeti în mass-media?