Europarlamentare: 13 formaţiuni politice şi trei independenţi au intrat în cursa electorală

Campania electorală pentru alegerile europarlamentare a început sâmbătă, în cursa pentru un loc în PE se vor „lupta” 13 formaţiuni politice şi trei independenţi pentru a-i convinge pe alegători că merită să-i reprezinte în forurile europene în următorii cinci ani.
Pe 25 mai, la ora 7,00, campania electorală se va încheia, iar cei peste 18.949.141 de alegători vor fi chemaţi la urne pe 26 mai.
În ţară sunt organizate 1.269 de secţii de vot, în timp ce românii din diaspora pot vota la europarlamentare în 441 de secţii deschise în afara ţării.

Debut de campanie electorală
Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de ziua de referinţă şi se încheie în dimineaţa zilei de sâmbătă care precedă zilei de referinţă, la ora 7,00.
În campania electorală candidaţii, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul mass-media. Organizarea mitingurilor, adunărilor şi marşurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de legislaţia în vigoare.
Potrivit prevederilor legale, mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept. În unităţile militare, în unităţile de învăţământ, în timpul programului de învăţământ, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare, acţiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise.
În timpul campaniei electorale primarii asigură candidaţilor, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii.
Poliţia locală asigură integritatea panourilor şi afişelor electorale amplasate legal, potrivit Biroului Electoral Central (BEC). În unităţile administrativ-teritoriale unde Poliţia locală nu a fost constituită integritatea panourilor şi a afişelor electorale amplasate legal este asigurată de organele de ordine publică din Ministerul Afacerilor Interne.
După data încheierii campaniei electorale, este obligatorie numai îndepărtarea materialelor electorale de orice tip din şi de pe clădirea sediului secţiei de votare. Conform deciziei BEC, îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din şi de pe clădirea sediului secţiei de votare se dispune de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi se realizează prin persoanele desemnate de primar în acest scop.
Prin continuarea propagandei electorale după data încheierii campaniei se înţelege afişarea, lansarea sau distribuirea de materiale electorale de orice tip, precum şi difuzarea de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice, private sau prin intermediul unor vehicule special amenajate după 25 mai, ora 7,00.
Utilizarea locurilor speciale pentru afişaj electoral este permisă numai pentru partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri, precum şi pentru candidaţii independenţi.

Pe un panou electoral fiecare competitor electoral poate aplica un singur afiş
Un afiş electoral amplasat în locurile prevăzute nu poate depăşi dimensiunile de 500 mm o latură şi 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură.
Sunt interzise afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat. Se interzice afişajul în scop electoral prin aplicarea pe pereţii sau pilonii de susţinere a podurilor, tunelurilor, viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare şi informare rutieră, precum şi pe sistemele electronice de reglementare a circulaţiei.
Activităţile de propagandă electorală nu pot afecta în niciun fel spaţiile verzi, rezervaţiile naturale şi zonele protejate ecologic, potrivit prevederilor legale. Folosirea minorilor cu vârsta sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală este interzisă.
După încheierea campaniei electorale se interzice difuzarea de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice ori private, precum şi prin intermediul unor vehicule special amenajate.
Primarul, cu sprijinul organelor de ordine publică, este obligat să asigure integritatea panourilor, afişelor electorale şi a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locuri autorizate. Consiliile locale pot aproba instalarea pe domeniul public de către candidaţi, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale a unor amenajări provizorii în scopul distribuirii de materiale de propagandă electorală, dacă prin amplasarea lor nu se instituie restricţii de circulaţie rutieră sau pietonală.
Campania electorală se poate desfăşura în alt stat decât România numai cu respectarea legislaţiei în vigoare a statului respectiv.

Exercitarea votului la alegerile din 26 mai
Cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua de referinţă inclusiv, au dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European.
Nu au drept de vot debilii şi alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi persoanele care, în ziua de referinţă, sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale. Cetăţenii români care au drept de vot şi au împlinit, până în ziua de referinţă inclusiv, vârsta de 23 de ani au dreptul de a fi aleşi în Parlamentul European.
Alegătorii comunitari care în ziua de referinţă doresc să voteze la altă secţie de votare decât unde sunt înscrişi în copia de pe lista electorală specială votează numai dacă biroul electoral judeţean sau biroul electoral de sector confirmă, la solicitarea telefonică a preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, că au fost înscrişi în listele electorale speciale.
Alegătorii comunitari care în ziua de referinţă se află în străinătate votează pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European numai dacă se regăsesc în tabelul întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă, care cuprinde alegătorii comunitari înscrişi în listele electorale speciale.
Nu pot vota pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European cetăţenii români care sunt înscrişi în listele electorale ale altor state membre. Aceştia pot vota doar listele/candidaţii din statul respectiv.
Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau prenumele şi numele candidatului independent pe care îl votează. Ştampila cu menţiunea „VOTAT” trebuie astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul.

Un singur alegător intră în cabina de vot
Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare.
După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel încât pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară, şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.
La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea „VOTAT”, dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial.
Votarea începe la ora 7,00 şi se încheie la ora 21,00. Alegătorii care la ora 21,00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Urna specială
Cererile alegătorilor netransportabili din motive de boală sau invaliditate prin care se solicită deplasarea urnei speciale se depun cel mai târziu în preziua alegerilor, potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central. Cererile scrise formulate de alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, însoţite de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, prin care se solicită deplasarea urnei speciale, se depun cel mai târziu în preziua alegerilor.
Conform BEC, cererea de votare prin intermediul urnei speciale, formulată de alegător, trebuie datată şi semnată olograf şi va cuprinde numele, prenumele, data naşterii, codul numeric personal, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate valabil, precum şi adresa la care se află.
Potrivit legii 33/2007, republicată, cu modificările ulterioare, persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care sunt în executarea unei pedepse privative de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale pot vota şi ele prin intermediul urnei speciale.

Ordinea candidaţilor pe buletinul de vot
PSD ocupă pe buletinul de vot la alegerile europarlamentare din 26 mai, urmat de Alianţa 2020 USR PLUS, Partidul Pro România.
Următoarele poziţii sunt ocupate de UDMR, PNL, ALDE, Partidul PRODEMO, PMP, Partidul Socialist Român, Partidul Social Democrat Independent, Partidul România Unită, UNPR, Blocul Unităţii Naţionale – BUN.
Pe ultimele poziţii pe buletinul de vot se află candidaţii independenţi – Gregoriana-Carmen Tudoran, George Nicolae Simion şi Peter Costea.

Ora comunicării prezenţei la vot
BEC, birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor Municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate vot furniza zilnic rezultate parţiale, începând cu ora 9.00, ora României, din data de 27 mai.
Ora la care informaţiile vor fi disponibile şi date publicităţii sunt 11.00, 15.00, 17.00, 20.00 pentru ora de referinţă a datelor 9.00, 13.00, 15.00, 18.00.