Justiția de Facebook: cum se reglează polițe la vârful statului pe spatele tragediei Colectiv

Sunt zece ani de la tragedia de la Colectiv, iar simbolul suferinței continuă să fie folosit pentru reglări de conturi, demiteri simbolice și spectacol politic, în timp ce legea rămâne doar decor.

În România, nu se mai aplică legile, ci emoțiile, like-urile și trendingurile. Ultima victimă a „justiției de Facebook” este șeful Jandarmeriei București, schimbat din funcție după ce un jandarm a aplicat o amendă perfect legală la marșul comemorativ Colectiv. Tragedia reală a oamenilor devine un instrument de imagine, iar deciziile administrative un spectacol și motive pentru reglările de conturi interne. Ești șeful jandarmeriei și trebuie sa fi demis? Este momentul! Un jandarm a aplicat o amendă legală însă internauților nu le-a convenit. Nu jandarmul, nu șeful direct, nu șeful șefului trebuie „sancționat” ci toooocmai șeful jandarmeriei trebuie demis pentru aceast proces verbal.

În România, legile se aplică doar până când ajung pe internet. Când o știre devine virală, Codul de procedură se transformă în manual de PR, iar sancțiunile se dau sau se retrag în funcție de cât de mare e indignarea online. Marșul comemorativ Colectiv, pașnic și emoțional, a fost suficient ca un jandarm să dea o amendă de 3.000 de lei pentru depășirea orei aprobate. Perfect legal. Dar pentru rețelele sociale și o parte din presă, fapta a devenit instantaneu o blasfemie: „Jandarmeria amendează memoria morților!”

În câteva ore, s-a găsit rapid o „soluție”: șeful Jandarmeriei București, care nu a ordonat nimic, nu a semnat procesul-verbal și nu a fost implicat direct, a fost demis. Pentru că în România contează imaginea, nu logica. E ca și cum un șofer de ambulanță ar intra într-un pom, iar ministrul sănătății ar fi demis pentru că „nu a gestionat cum trebuie volanul șoferului de ambulantă deci implicit sistemului medical”.

Această practică nu e nouă. Tragedia de la Colectiv a fost folosită pentru a dărâma guverne (Ponta), a băgat primar la pușcărie care ulterior s-a dovedit ca era nevinovat, și acum pentru a roti conducerea Jandarmeriei. Colectiv nu e doar o rană reală; a devenit o monedă de schimb politică, un pretext pentru reglări de conturi la vârful statului.

Și totuși, nimeni dintre cei care se folosesc de tragedie nu pare să fi dat doi bani pe suferința oamenilor. Legea devine opțională, aplicarea ei un risc de carieră. Următorul jandarm va ezita să aplice legea, iar instituțiile vor funcționa după cum dă bine publicului, nu după regulile statului de drept.

Tragedia Colectiv ar fi trebuit să ne învețe despre răspundere și respect pentru viață. Zece ani mai târziu, ea continuă să fie folosită ca decor pentru ambiții, răzbunări și demiteri simbolice. Iar cei care plâng sincer pentru ceea ce s-a întâmplat rămân fără voce și fără putere cu senzația că statul ii compătimește, pentru că na, a mai făcut o demitere in numele Colectiv.