Spitalul Județean Ploiești, anchetat din nou de DNA. Același tipar: contracte prelungite abuziv și prețuri umflate

După ce fostul manager Bogdan Nica a fost trimis în judecată pentru achiziții supraevaluate, o nouă investigație a procurorilor anticorupție conturează un posibil mecanism sistematic de funcționare

Ploiești – Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Andreoiu” din Ploiești, una dintre cele mai mari unități medicale din sud-estul țării, se află din nou în vizorul procurorilor DNA. O anchetă penală recentă, declanșată pe baza unui raport al Camerei de Conturi Prahova, vizează modul în care au fost gestionate, în mandatul fostului manager Bogdan Nica, mai multe licitații publice. Documentele ridicate de anticorupție în august 2025 indică un posibil tipar de funcționare: proceduri întârziate sau ignorate, contracte prelungite ani la rând prin acte adiționale și cheltuieli considerabile declarate „neeconomicoase”.

Decizia CNSC, ignorată vreme de trei ani

Una dintre cele mai grave situații semnalate de auditori privește contractul pentru colectarea, transportul și eliminarea deșeurilor medicale – un serviciu esențial pentru orice spital. În 2022, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) a emis o decizie clară privind o procedură simplificată organizată de unitatea medicală. Legea obliga spitalul să pună în aplicare hotărârea în termen de trei zile lucrătoare. Însă acest lucru nu s-a întâmplat.

Mai grav, procedura a rămas suspendată, iar serviciile au continuat să fie achiziționate de la același furnizor prin extinderea repetată a unui contract atribuit inițial prin negociere fără publicarea unui anunț. Legea permite o astfel de derogare doar în situații excepționale și pentru perioade limitate. La Ploiești, însă, contractul a fost prelungit succesiv mai bine de trei ani.

Auditorii Camerei de Conturi au descoperit că modificările contractuale nici măcar nu erau evidențiate într-un registru al modificărilor – o încălcare gravă a principiului transparenței și trasabilității. Lipsa controlului intern și interpretarea eronată a cadrului legal sunt menționate drept cauze principale ale abaterilor.

Licitația din 2024: dezvăluirea diferenței uriașe de preț

În martie 2024, spitalul a inițiat, în sfârșit, o licitație deschisă pentru serviciile de gestionare a deșeurilor medicale. Rezultatul a fost edificator. Același operator economic care prestase serviciile ani de zile a depus o ofertă de 2,2 lei pe kilogram. În acel moment însă, spitalul încă plătea, în baza contractului prelungit abuziv, 7,2 lei pe kilogram – adică de peste trei ori mai mult.

Diferența s-a transformat, în doar trei luni de zile, într-o cheltuială pe care Camera de Conturi o califică drept „neeconomică” în valoare de peste 331.000 de lei. Banii au ieșit din bugetul unui spital public aflat cronic subfinanțat, în timp ce pacienții se plângeau de condiții precare și liste de așteptare interminabile.

Niciun răspuns clar din partea conducerii actuale

Deși ancheta penală este în desfășurare, conducerea actuală a Spitalului Județean Ploiești nu a oferit, până la închiderea ediției, un punct de vedere oficial cu privire la noile acuzații. Este de menționat că fostul manager Bogdan Nica se află deja sub acuzare într-un alt dosar DNA, vizând cumpărarea unor echipamente medicale la prețuri supraevaluate. Nica a fost trimis în judecată, iar procesul este încă în derulare.

Procurorii anticorupție nu au confirmat oficial extinderea urmăririi penale, însă surse judiciare apropiate anchetei susțin că se conturează o posibilă infracțiune de abuz în serviciu și neglijență în serviciu, cu consecințe deosebit de grave asupra bugetului spitalului.

Ce urmează?

În perioada următoare, anchetatorii vor audia atât manageri actuali, cât și foști angajați ai compartimentului financiar și de achiziții. De asemenea, este posibilă extinderea cercetărilor și asupra altor contracte semnate în perioada 2021-2024.

Pentru opinia publică din Prahova, cazul ridică întrebări dureroase: cum este posibil ca un spital județean să plătească, vreme de ani, de trei ori mai mult decât prețul pieței pentru un serviciu de bază, iar singurul care să tragă un semnal de alarmă să fie Curtea de Conturi, nu controlul intern al instituției?

Răspunsurile rămân, deocamdată, în dosarele DNA.