Partidele politice, în pericol? Proiectul de lege al AEP care ar putea submina pluralismul politic

Un proiect de lege pus în dezbatere publică la finalul lunii august de către Autoritatea Electorală Permanentă stârnește îngrijorare în rândul specialiștilor în drept constituțional. Mihai Cristian Apostolache avertizează că noile reglementări ar putea afecta grav pluralismul politic și dreptul constituțional de asociere.

Într-o perioadă în care atenția publică este captată de subiecte de tip breaking news, inițiativele legislative importante trec adesea neobservate. Un astfel de caz este proiectul de lege privind partidele politice, pus în dezbatere publică de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) la sfârșitul lunii august, care ar urma să înlocuiască actuala Lege nr. 14/2003.

Deși cetățenii manifestă frecvent o tendință de respingere față de partidele politice, acestea rămân entități juridice esențiale pentru definirea și exprimarea voinței politice a cetățenilor. Ele participă la formarea autorităților reprezentative, naționale și locale, desemnând candidați în alegeri.

Statutul constituțional al partidelor politice

Partidele politice se constituie în temeiul dreptului constituțional la asociere, prevăzut de art. 40 din Constituție, fiind primele structuri asociative enumerate de textul constituțional. Articolul 1 alineatul (3) include pluralismul politic în categoria valorilor supreme, alături de dreptate, demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor.

În completare, art. 8 din Constituție subliniază importanța pluralismului în general și a celui politic în special atribuindu-i o dublă calitate: de condiție a democrației constituționale și de garanție a acesteia. Ca valoare supremă, pluralismul politic nu poate fi afectat nici măcar de o revizuire a Constituției, art. 152 stabilind că acesta nu poate forma obiectul revizuirii.

Regresul propus de AEP

Proiectul de lege propus de AEP constituie, în forma actuală, un regres în materie și va afecta considerabil pluralismul politic. De la înființare și desființare până la obligațiile multiple și regimul sancționator, toate dispozițiile legale inhibă pluralismul politic, în loc să îl încurajeze.

Dacă în prezent trei cetățeni cu drept de vot au dreptul să înființeze un partid politic, proiectul propus instituie obligația unui număr minim de 100 de cetățeni, fără a exista o justificare obiectivă. Mai grav, înființarea unui partid politic nu mai este de competența instanței de judecată (Tribunalul București), ci a Autorității Electorale Permanente, un organism administrativ autonom a cărui conducere este numită politic. În mod similar, desființarea unui partid politic intră în competența AEP, și nu a instanței, ca până acum.

O comparație relevantă

Un element de comparație relevant: dacă la nivelul administrației publice locale s-a renunțat la validarea mandatelor aleșilor de către un organism administrativ operațiunea fiind transferată, prin Codul Administrativ, în competența instanței de judecată pentru a se evita politizarea deciziei, proiectul noii legi a partidelor politice face exact invers: transferă atribuțiile privind înființarea, desființarea, reorganizarea sau modificarea documentelor de bază de la instanța de judecată către o autoritate administrativă cu conducere numită politic.

Un asemenea cadru legal reprezintă o invitație deschisă adresată oricărui guvernant de a se folosi de un organism administrativ pentru a elimina partidele politice concurente.

Obligații suplimentare și sancțiuni disproporționate

Mai mult, termenele scurte de conformare, regulile privind organizarea internă (incompatibile cu principiul autonomiei), noile condiții de înființare (care generează cheltuieli suplimentare atât pentru cetățenii interesați să se asocieze, cât și pentru partidele existente), obligațiile suplimentare impuse partidelor politice (fără a face nicio distincție între formațiunile subvenționate de la bugetul de stat și majoritatea partidelor care se finanțează exclusiv din contribuțiile membrilor), precum și sancțiunile pecuniare exorbitante prin raportare la gradul de pericol (care încalcă principiul proporționalității și afectează însăși esența dreptului de asociere) reflectă un regres evident.

Contradicția din expunerea de motive

Paradoxal, chiar în cuprinsul expunerii de motive care însoțește proiectul de lege se face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale, a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, instanțe care evidențiază importanța pluralismului politic și necesitatea unui cadru normativ stimulator, nu demotivant.

La toate acestea se adaugă schimbarea statutului juridic al partidului din persoană juridică de drept public în persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, fără a fi evidențiate însă implicațiile reale ale acestei modificări de statut.

În forma actuală, proiectul de lege al AEP ridică semne serioase de întrebare cu privire la respectarea principiilor constituționale ale pluralismului politic și libertății de asociere.

Articol bazat pe analiza publicată de Mihai Cristian Apostolache pe pagina sa de Facebook.