Postul de City Manager in promarii– O funcție politică INUTILA care împovărează administratia

Funcția de City Manager este una dintre cele mai recente „invenții” politice ale administrației locale românești, un rol care, în loc să aducă un plus de valoare, nu face decât să dubleze atribuțiile primarului. Aceasta funcție „inventata” nu face decat sa împovăreze bugetul local și să creeze haos în administrație. De ce? Simplu: pentru că acest post este de multe ori un cadou politic, un loc călduț oferit apropiaților și aliaților, o modalitate prin care primarii își extind influența politică pe bani publici.

City Managerul – o sinecură mascată sub pretextul „profesionalizării”

Funcția de City Manager este promovată ca fiind una tehnică, un post pentru profesioniști, un ajutor de nădejde pentru primar. Realitatea, însă, este că acest rol ajunge de multe ori să fie ocupat de persoane numite direct, fără concurs, alese pe criterii strict politice sau de relație personală. Nu puține sunt cazurile în care vedem cum prietenii, rudele sau foștii colaboratori ai primarului ajung în această funcție, fără vreo experiență relevantă în management public. În loc să avem un profesionist independent, care să aducă o valoare reală orașului, ne alegem cu un alt sinecurist, plătit generos din taxele cetățenilor.

Funcție creată pentru a justifica un salariu gras pe seama contribuabililor

Un City Manager nu este ieftin. În multe orașe, salariul acestuia este aproape de nivelul unui primar, uneori chiar mai mare. Adăugăm aici costuri administrative – birou, asistenți, deplasări – toate suportate din bugetul local, adică din buzunarul cetățenilor. Iar rezultatul? Niciun plus real în organizarea orașului! Taxele noastre sunt risipite pe un post care nu doar că este inutil, dar creează și o birocrație suplimentară, fără să aducă un beneficiu concret pentru locuitori.

O funcție inutilă într-un sistem administrativ deja sufocat de birocrație

Orice administrație locală are deja o structură de conducere clară, cu primar, viceprimari, directori de departamente și personal specializat. Care este, atunci, rostul unui City Manager? Avem, practic, o persoană plătită regește doar pentru a duce la îndeplinire sarcinile primarului – sarcini pentru care există deja o armată de funcționari și directori. Mai mult, această funcție generează o confuzie administrativă: cine răspunde pentru ce? Care sunt limitele puterii primarului și care sunt atribuțiile City Managerului? În loc să eficientizeze administrația, această funcție inutilă adâncește haosul birocratic.

Un pretext pentru a controla politica orașului, din umbră

Primarul își asumă, cel puțin teoretic, responsabilitatea față de alegători pentru gestionarea orașului. În schimb, City Managerul, numit fără o verificare publică reală, este scutit de această răspundere și poate lua decizii influente în mod indirect, sub îndrumarea primarului, dar fără nicio legătură concretă cu voința cetățenilor. Practic, această funcție devine o armă în plus pentru ca primarul să-și consolideze controlul asupra administrației locale, plasând o persoană de încredere într-o poziție de putere, însă fără a răspunde public pentru rezultatele acesteia. Așadar, transparența dispare, iar politica locală devine din ce în ce mai închisă și mai manipulată.

Funcția de City Manager – inutilă pentru orașele mici și mijlocii

Este absurd ca orașele mici și chiar unele orașe mijlocii să aloce resurse prețioase pentru un City Manager într-un context în care bugetele locale abia fac față cheltuielilor esențiale. În astfel de orașe, primarul, viceprimarii și aparatul administrativ pot gestiona fără probleme funcționarea orașului. Crearea unui post suplimentar pentru un așa-zis „manager” nu face decât să crească cheltuielile, în timp ce orașul rămâne cu aceleași probleme – drumuri proaste, servicii publice ineficiente, birocrație sufocantă. În loc să rezolve problemele reale, administrația creează altele noi, mai costisitoare și mai inutile.

Politizarea administrației și slăbirea profesionalismului

Deși funcția de City Manager este teoretic destinată unui specialist, în realitate, acest rol devine rapid o unealtă politică, un post destinat apropiaților primarului. În loc să profesionalizăm administrația, o politizăm și mai mult. Iar cei care pierd sunt, evident, cetățenii. Nu doar că resursele sunt risipite pe salarii și avantaje pentru apropiați, dar administrația devine un mecanism al intereselor politice, nu al cetățenilor.

În concluzie, funcția de City Manager în primariile din România este, de cele mai multe ori, o iluzie, o mască pentru politizarea administrației locale și o modalitate de a oferi sinecuri. Cetățenii sunt cei care suportă costurile acestei funcții artificiale, în timp ce orașele nu primesc nicio îmbunătățire reală. Este timpul ca primarii să se concentreze pe proiecte reale, pe eficiență și transparență, și să renunțe la funcțiile create doar pentru a satisface interese politice. România nu are nevoie de funcții inutile, ci de administrații eficiente și de politicieni responsabili.