Poliția pentru poză: când imaginea devine mai importantă decât intervenția

În ultimii ani, în Ministerul Afacerilor Interne (MAI) s-a instaurat un fenomen periculos: polițiștii din teren sunt obligați să pună pe primul loc fotografiile făcute la fața locului, în loc să se concentreze pe gestionarea reală a situațiilor de urgență. Această practică, impusă de superiori care rămân în birouri, pune o presiune inutilă pe agenți și ofițeri, afectând eficiența intervențiilor.

Fie că este vorba de un accident rutier, o intervenție la 112 sau o acțiune de control în trafic, polițiștii sunt sunați de șefi pentru a trimite cât mai rapid imagini de la fața locului. Motivul? Nu pentru documentare oficială, ci pentru a demonstra pe grupurile interne de WhatsApp că „se muncește”.

Exemple frecvente:

• La un accident rutier, în loc să înceapă cercetarea la fața locului, polițistul trebuie să trimită mai întâi poze cu mașina avariată și girofarul aprins.
• În timpul unei acțiuni de control la alcool, polițiștii trebuie să facă fotografii „teatrale” cu etilotestul în mână, înainte chiar de a opri vreun șofer suspect.
• La orice intervenție importantă, agenții sunt bombardați cu telefoane de superiori care nu coboară din birouri, dar vor să primească imagini „în timp real”.

Această practică a creat un sistem de ierarhie bazată pe imagine, nu pe rezultate. În loc să fie evaluate după eficiență, intervențiile sunt apreciate pe baza numărului de poze trimise pe grupurile interne.

Această obsesie pentru imagine a creat o cultură a subordonării prin aprobare digitală. Șefii mai mici așteaptă confirmarea de la superiori printr-un emoticon „deget în sus” pe WhatsApp, ca niște „cățeii” care speră să fie lăudați.

Cum afectează acest fenomen siguranța publică?

1. Încetinește intervențiile – Într-o urgență, fiecare secundă contează. Dacă polițiștii sunt obligați să trimită poze înainte să acționeze, timpii de reacție cresc artificial.
2. Distrage de la misiunea reală – În loc să rezolve problema, agenții sunt obligați să facă „muncă de PR” pentru superiori.
3. Creează o ierarhie de formă – În loc să fie promovați cei competenți, sunt apreciați cei care știu „să dea bine în poze”.
4. Distruge încrederea în instituție – Cetățenii vor siguranță reală, nu o poliție care muncește doar „pentru imagine”.

Ce trebuie schimbat?

• Poliția trebuie să fie funcțională, nu doar fotogenică.
• Evaluările trebuie să se bazeze pe rezultate reale, nu pe numărul de poze trimise.
• Superiorii trebuie să fie pe teren alături de echipe, nu să controleze intervențiile „de la distanță”.

Dacă acest trend nu este oprit, poliția riscă să devină o instituție care lucrează doar pentru propria imagine, în loc să se ocupe de siguranța cetățenilor. România are nevoie de o poliție eficientă, nu de una „pentru WhatsApp”.