Cum petreceau românii 1 Mai-ul de altădată

Istoric

Reducerea normei orare zilnice de lucru stă la originea semnificației zilei de 1 mai, de sărbătoare internațională a lucrătorilor. În anul 1872, circa 100 de mii de lucrători din New York, majoritatea din industria construcțiilor, au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore.

Dupa revolutia din decembrie fie că pleaca într-o mini-vacanţă, fie că stătea pe lângă casă, tot românul iesea la un grătar de 1 Mai, zi liberă de la stat care si dacă avea noroc, pica aproape de weekend deci prin urmare, putea fi sărbătorită ca-n poveşti. Înainte de 1989, Ziua Muncii era sărbătorită cu parade grandioase de care ne amintesc fotografiile din acele vremuri.

În România, această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de către mişcarea socialistă, în 1890. În perioada regimului comunist, 1 Mai era motiv de propagandă şi manifestaţii uriaşe. Muncitori, ţărani, intelectuali sau elevi , cu toţii se strângeau pentru a demonstra în sincron prin faţa autorităţilor.

După Revoluţie, 1 Mai a devenit simplă tradiţie sau, mai degrabă, amintire în care tot românul sărbătoreste la mare sau la munte, cu mici, cu bere.

Din pacate zilele pe care le traversam a adus un 1 Mai trist, cu restrictii, o zi in care romanii trebuie sa ofteze după perdele sau cu ochii la programele mediocre ce le sunt difuzate la tv, in timp ce afara natura le face cu ochiul intr-o zi insorita de primavara.