Accident la Ploiești, scandal la Primărie — Politicul sare iar pe tragedie

În România, există un reflex care se activează mai repede decât ambulanța, dacă se întâmplă o tragedie, politicul sare primul să dea vina pe cineva, de preferat pe cel aflat în funcție. Nu contează contextul, nu contează ancheta, nu contează logica. Contează doar cine poate fi lovit mai eficient. Ultimul episod s-a întâmplat la Ploiesti!

Un accident rutier

Un șofer, o mașină, o situație care ține de responsabilitatea directă a celui aflat la volan. În câteva ore, discuția nu mai era despre accident, ci despre primarul Mihai Polițeanu, transformat în „vinovatul de serviciu”. Exact ca în marile tragedii naționale , vezi Colectiv, unde, înainte ca faptele să fie clare, discursul public a fost confiscat politic și la Ploiești se repetă același scenariu. Nu mai contează ce s-a întâmplat, ci cine poate fi arătat cu degetul.

Politicienii locali au dezvoltat o abilitate aproape acrobatică: să sară peste realitate și să aterizeze direct în zona de PR. În loc să aștepte concluziile poliției, în loc să discute despre prevenție sau responsabilitatea șoferului, unii au preferat să transforme accidentul într-o ocazie de atac politic. E un joc vechi, dar eficient, tragedia devine pretextemoția, opinia publică devine teren de luptă. În loc să vorbim despre victime, vorbim despre tabere. În loc să privim realitatea cotidiană, căutăm vinovați convenabili.

În loc să analizăm faptele, ne concentrăm pe cine câștigă imagine de pe urma unei tragedii. Iar Ploieștiul, cu tensiunile lui politice permanente, devine scena perfectă pentru astfel de spectacole. Polițeanu, fiind o figură vizibilă și controversată, este ținta ideală. Nu pentru că ar avea vreo legătură directă cu accidentul, ci pentru că e util să fie legat de el. Adevărul? Nu interesează pe nimeni în primele 24 de ore.

Interesează doar narațiunea. Și asta spune tot despre felul în care funcționează politica în România, tragediile nu sunt momente de solidaritate, ci oportunități de atac și capital politic. Până nu rupem acest reflex, România continua să trăiască într-o realitate în care orice accident devine scandal, orice accident devine armă politică.