Ploieștiul, sub lupa Curții de Conturi! Peste un miliard de lei în erori, pierderi și gestionare defectuoasă a fondurilor publice

Curtea de Conturi a României a publicat raportul de audit financiar asupra situațiilor financiare consolidate ale U.A.T.M. Ploiești pentru anul 2025, iar concluziile sunt severe: administrația locală a acumulat erori, neglijențe și abateri care afectează masiv patrimoniul municipiului, execuția bugetară și credibilitatea instituțională. Documentul, depus oficial la Finanțe pe 19 februarie 2026, dezvăluie un tablou financiar marcat de subevaluări, plăți nejustificate, investiții blocate, datorii neraportate și lipsa unor mecanisme reale de control intern.

Active necurente subevaluate cu 782,9 milioane lei

Cea mai gravă constatare privește patrimoniul orașului: peste 8,2 milioane mp de terenuri și spații publice nu au fost evaluate și nici înregistrate în contabilitate. Printre acestea se numără suprafețe aferente Hipodromului, Sălii Sporturilor „Olimpia”, Parcului „Constantin Stere” și numeroase parcări și parcuri.„U.A.T.M. Ploiești deținea în proprietate terenuri și spații publice […] care nu au fost evaluate și nu au fost înregistrate în evidență”

Impactul este uriaș: bilanțul orașului este denaturat cu 782.940.717,78 lei, ceea ce afectează atât valoarea patrimoniului, cât și capacitatea de finanțare. Investiții finalizate, dar ținute „în aer” contabil 45,3 milioane lei au rămas nejustificat în contul „Active fixe corporale în curs de execuție”, deși multe lucrări erau finalizate, recepționate sau transferate către spitale și operatori publici.„Investiții finalizate […] pentru care entitatea auditată nu a efectuat înregistrarea investițiilor pe cheltuieli”

Plăți nejustificate pentru lucrări neexecutateAuditul identifică un șir lung de situații în care Primăria Ploiești sau entități subordonate au plătit lucrări inexistente:243.508 lei – proiectul de regenerare urbană Cartier Pictor Rosenthal 182.863 lei – Străpungere strada Laboratorului 36.333 lei – Grup sanitar în Parcul „Constantin Stere” 12.030 lei – Renovare Școala George Coșbuc4. 276 lei – Modernizare punct termic Colegiul „Spiru Haret”În unele cazuri, facturile au fost achitate integral fără reținerea garanției de bună execuție, iar în altele recepția lucrărilor a fost amânată sau respinsă fără reluarea procedurilor. Datorii neraportate de peste 3,4 milioane lei către autoritățile de finanțarePrimăria nu a înregistrat obligațiile de restituire a fondurilor externe nerambursabile aferente unor proiecte abandonate sau reziliate. „Entitatea nu a înregistrat în evidență și nu a raportat […] datorii privind sume de restituit […] de 3.465.075 lei”

Prefinanțări gestionate defectuos: peste 10 milioane lei înregistrate greșitAuditul arată că prefinanțările din proiecte europene au fost:menținute eronat ca datorii,nerecuperate,neînregistrate corect în venituri,sau contestate în instanță din cauza neeligibilității.

Salubritate – Municipiul a achitat 1.298.082 lei către Administrația Fondului pentru Mediu pentru nerespectarea țintelor de reducere a deșeurilor, fără să aplice penalități operatorului de salubritate, deși contractul prevedea sancțiuni. „Entitatea auditată nu a inițiat demersuri […] în vederea stabilirii sumelor aferente penalităților ce puteau fi aplicate operatorului”

Credite contractate și neutilizate, dobânzi de peste 600.000 lei aruncate pe fereastră! Primăria a contractat împrumuturi pentru proiecte care ulterior au fost abandonate sau imposibil de implementat. Dobânzile plătite pentru aceste credite neutilizate au ajuns la 605.865 lei.

Control intern managerial – practic inexistent

Curtea de Conturi notează că sistemul de control intern managerial nu funcționează, nu previne erorile și nu gestionează riscurile. „Sistemul de control intern managerial nu a fost adaptat […] astfel încât să fie viabil”

Recomandările Curții de Conturi – ignorate ani la rând

Măsuri dispuse încă din 2012, 2014, 2016, 2019, 2020, 2021 și 2022 au fost implementate doar parțial, ceea ce a dus la perpetuarea erorilor.

Raportul Curții de Conturi expune un sistem administrativ fragil, cu deficiențe cronice, lipsă de control, investiții gestionate superficial și pierderi financiare masive. Ploieștiul intră în 2026 cu un patrimoniu subevaluat, proiecte blocate, datorii neraportate și un aparat administrativ care nu reușește să respecte nici măcar obligațiile minimale de gestiune financiară. Acest audit nu este doar o radiografie contabilă, ci un semnal de alarmă pentru modul în care este administrat unul dintre cele mai importante municipii din România.