Proces privind avansarea lui Georgian Drăgan la gradul de chestor, redeschis la Tribunalul București

Un nou proces aflat pe rolul Tribunalului București readuce în atenția publică una dintre cele mai controversate avansări din sistemul de ordine publică din ultimii ani.

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a deschis în 2026 o acțiune în instanță prin care solicită, în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, motivarea oficială care a stat la baza avansării polițistului Georgian Drăgan la gradul de chestor în anul 2024.

Potrivit reprezentanților sindicatului, procesul nu îl vizează pe actualul președinte al României, Nicușor Dan, ci urmărește clarificarea deciziei semnate în mandatul fostului președinte Klaus Iohannis, în urma propunerilor venite din conducerea Ministerului Afacerilor Interne.

Demersul este, de fapt, o continuare a unui litigiu început încă din 2024, când aceeași organizație sindicală a dat în judecată Instituția Președintelui României pentru a obține explicațiile privind avansarea. Acțiunea a fost respinsă atunci, însă cauza a ajuns acum în rejudecare.

Critici privind criteriile de avansare

Sindicaliștii și mai mulți rezerviști din structurile militare și de ordine publică susțin că avansarea la gradul de general sau chestor ar trebui să reprezinte recunoașterea unor merite excepționale, obținute în activități operative, misiuni speciale sau situații de risc major.

În cazul lui Georgian Drăgan, criticii afirmă că activitatea acestuia a fost concentrată ani la rând în zona de comunicare publică și relații cu presa, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la justificarea unei asemenea promovări accelerate.

„Faptul că un purtător de cuvânt ajunge general la 34 de ani este perceput de mulți militari și polițiști drept o ofensă adusă celor care au activat zeci de ani în structuri operative”, se arată în pozițiile publice exprimate de membri ai comunității militare și sindicale.

Apel pentru transparență

Autorii demersului solicită administrației prezidențiale să facă publice documentele și argumentele care au stat la baza avansării, considerând că transparența este necesară pentru restabilirea încrederii în sistemul de promovare din instituțiile de forță ale statului.

Totodată, în spațiul public au fost formulate critici și la adresa conducerii Ministerului Afacerilor Interne din perioada respectivă, fiind invocate presupuse practici de promovare bazate mai degrabă pe obediență și relații de influență decât pe performanță profesională.

În același context, reprezentanții sindicali au transmis mesaje de susținere pentru polițiștii Emil Pascut și Vitalie Josanu, pe care îi consideră printre vocile care încearcă să aducă în atenția opiniei publice problemele interne din sistemul MAI.

Un subiect sensibil pentru sistemul militar și de ordine publică

Cazul readuce în discuție o dezbatere mai veche privind criteriile de promovare în structurile militare și de ordine publică din România. Pentru mulți angajați ai sistemului, gradele de general sau chestor ar trebui să reprezinte apogeul unei cariere construite în teren, prin experiență și rezultate excepționale.

Procesul aflat acum pe rolul Tribunalului București ar putea obliga instituțiile statului să ofere explicații detaliate despre mecanismele prin care sunt acordate cele mai înalte grade profesionale din sistem.