O fundație din Satu Mare „controlează” Primăria Ploiești. Ce cere și de ce o face?

O organizație neguvernamentală cu sediul în Satu Mare, Fundația FREIES EUROPA WELTANSCHAUUNG, a trimis Primăriei Ploiești o cerere amplă, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, prin care solicită date și documente legate de acceptarea și utilizarea Cărții Electronice de Identitate (CEI) în cadrul instituțiilor locale.

Cererea, înregistrată sub nr. 299/2026, a fost redirecționată de primarul Mihai-Laurențiu Polițeanu către 19 instituții subordonate, printre care Poliția Locală, Direcția de Urbanism, spitalele, regii autonome și serviciile sociale.

Ce urmărește solicitarea?

Fundația solicită, punctual, informații despre:

· procedurile interne privind acceptarea CEI și verificarea domiciliului;

· numărul de interacțiuni cu cetățenii care s-au identificat prin CEI în ultimele 180 de zile;

· modul de verificare a domiciliului (electronic, prin registre publice sau pe hârtie);

· numărul de cazuri în care s-a cerut o adeverință suplimentară pentru dovada domiciliului;

· dotarea cu cititoare CEI a ghișeelor cu public;

· protocoale de interoperabilitate cu Registrul Național de Evidență a Persoanelor (RNEP);

· petiții și reclamații privind refuzul CEI;

· rapoarte de control sau audit pe această temă.

În esență, ONG-ul verifică dacă Primăria Ploiești și instituțiile sale respectă principiul „furnizării datelor o singură dată” și eliminarea solicitării documentelor disponibile prin interoperabilitate, conform OUG nr. 41/2016 și Legii nr. 242/2022.

De ce un ONG din Satu Mare se interesează de Ploiești?

Motivul pentru care o fundație cu sediul în Satu Mare face o cerere de informații publice la Primăria Ploiești este unul juridic și strategic, nu teritorial. Este vorba despre o metodă de lucru, nu despre un interes local.

Fundația FREIES EUROPA WELTANSCHAUUNG este o organizație care folosește în mod constant Legea 544/2001 pentru a solicita informații de interes public de la diverse instituții ale statului. Este o practică uzuală pentru astfel de fundații să acționeze la nivel național, solicitând informații de la orice instituție publică, indiferent de localizarea sa geografică.

Activitatea fundației a dus deja la procese în instanță. De exemplu, există înregistrate cazuri în care fundația a chemat în judecată Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), pentru a obliga instituția să îi comunice un protocol de colaborare cu băncile. Curtea de Apel Oradea a respins recursul ANAF, menținând decizia prin care fundația a câștigat dreptul de a primi informațiile solicitate.

În esență, cererea către Primăria Ploiești reprezintă un demers de monitorizare și control. Fundația își construiește sau își consolidează o poziție juridică prin care poate forța autoritățile să respecte obligațiile de transparență. Așadar, locația Satu Mare este doar sediul organizației, în timp ce câmpul său de acțiune acoperă întreg teritoriul țării.

Prin adresa din 20 august 2026, primarul redirecționează cererea către toate instituțiile subordonate, solicitându-le:

· să răspundă direct solicitantului, la adresa de email Legea544@freies-europa.ro;

· să trimită și Primăriei, spre știință, o copie a răspunsului.

Practic, primarul Mihai Polițeanu descentralizează răspunsul, dar își păstrează controlul asupra informațiilor transmise.

Ce se întâmplă cu CEI în Ploiești?

Potrivit informațiilor oficiale, Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Ploiești eliberează Cărți Electronice de Identitate, iar programările se fac exclusiv online, pe platforma Ministerului Afacerilor Interne.

Prima CEI este gratuită pentru tinerii de peste 14 ani, în limita fondurilor alocate prin PNRR. Ulterior, taxa este de 70 de lei.

Cererea fundației este una tehnică și de control, menită să verifice gradul de digitalizare și conformare a administrației locale la noile obligații legale privind cartea electronică de identitate. Răspunsurile instituțiilor vor arăta cât de pregătit este municipiul Ploiești pentru această tranziție digitală, iar fundația, prin această metodă, își construiește un istoric de precedente care să poată fi folosit ulterior în instanță.