Câți primari a avut Ploieștiul?

Ploieștiul a avut de-a lungul istoriei sale un număr mare de primari, însă un număr exact poate varia în funcție de cum sunt contabilizați aceștia, mai ales având în vedere schimbările politice și administrative din România. Orașul are o istorie îndelungată și complexă, cu perioade de instabilitate, dictaturi, ocupații și schimbări de regimuri politice.

Conform arhivelor, de la înființarea sa ca oraș în 1596, au existat aproximativ 60 de primari moderni până în prezent (2024), începând cu primul primar oficial cunoscut după organizarea administrativă modernă din perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Acești primari au inclus figuri din perioada interbelică, dar și primari din perioada comunistă și de după Revoluția din 1989.

Ploieștiul, având o istorie bogată, a fost condus de numeroși primari de-a lungul timpului. Pentru a oferi o imagine mai clară, prezentam câteva momente-cheie cu primari notabili din diferite perioade ale orașului:

1. Perioada de început (secolul XIX)

În perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, în urma reformelor administrative din 1864, Ploieștiul a devenit unul dintre primele orașe din România care au avut un sistem modern de administrație. Primul primar modern cunoscut al Ploieștiului a fost C. Staicovici.

2. Perioada interbelică (1918-1940)

În această perioadă, Ploieștiul a avut o dezvoltare rapidă datorită industriei petroliere. Printre primarii de atunci se numără:

Toma Socolescu (1926-1929) – unul dintre cei mai cunoscuți primari și arhitecți ai orașului. Sub conducerea sa, s-au realizat lucrări importante de infrastructură, precum modernizarea străzilor și dezvoltarea urbană.

Nicolae Simache – renumit mai ales pentru contribuția sa culturală, Simache a fost și un important istoric al orașului, legat de Muzeul Ceasului.

3. Perioada comunistă (1947-1989)

După instaurarea regimului comunist, primarii erau numiți de Partidul Comunist Român, iar administrația locală a trecut prin schimbări profunde. Acești primari aveau de obicei mandate scurte, iar activitatea lor era controlată de partid. În această perioadă, majoritatea lucrărilor edilitare se concentraseră pe industrializare și urbanizare masivă, incluzând cartiere de blocuri.

4. Perioada post-decembristă (după 1989)

După Revoluția din 1989, Ploieștiul a trecut la un sistem democratic, iar primarii au fost aleși prin vot direct. Printre cei mai notabili primari se numără:

Emil Calotă (2000-2008) – unul dintre cei mai cunoscuți primari din perioada postcomunistă. În timpul mandatului său, Ploieștiul a trecut printr-un proces de modernizare, cu investiții în infrastructură și reabilitarea centrului istoric.

Iulian Bădescu (2012-2015) – mandatul său s-a încheiat abrupt din cauza unor probleme judiciare, fiind implicat în diverse anchete.

Adrian Dobre (2016-2020) – ales din partea Partidului Național Liberal, a avut un mandat marcat de modernizări, dar și de critici privind unele proiecte întârziate.

Andrei Volosevici (2020-prezent) – ales din nou după ce a mai avut un mandat între 2008-2012. Volosevici este cunoscut pentru proiecte de infrastructură și pentru intenția de a moderniza orașul.

Primari notabili:

Toma Socolescu (menționat mai sus) – un arhitect și edil vizionar, care a avut o contribuție majoră la dezvoltarea urbană a Ploieștiului.

Ion Georgescu Obrocea – a fost primar în perioada interbelică și s-a remarcat prin modernizarea sistemului de alimentare cu apă a orașului.

Emil Calotă – considerat unul dintre cei mai eficienți primari moderni.

Schimbările în sistemul de administrație

Înainte de 1989, primarii erau în mare parte numiți politic de autoritățile comuniste, iar după 1989 au fost aleși prin vot democratic.

În anii comunismului, primarii aveau atribuții limitate, majoritatea deciziilor fiind luate de conducerea partidului local, însă după 1989, rolul lor a fost mult mai activ în dezvoltarea orașului, deși unii dintre ei s-au confruntat cu probleme juridice sau administrative. În concluzie Ploieștiul a avut un număr de 70 de primari de la prima organizarea administrativa modernă din 1864, până în prezent.