Verdict definitiv în dosarul polițiștilor de la Secția 16 care au torturat în pandemie doi bărbați 

Curtea de Apel București a pronunțat marți, 29 septembrie 2026, verdictul final în procesul celor nouă polițiști de la Secția 16 din București, acuzați că, în august 2020, în plină pandemie de COVID-19, au sechestrat și torturat doi bărbați. Dintre cei nouă inculpați, patru au primit pedepse cu executare, patru cu suspendare, iar în cazul unuia dintre ei s-a constatat intervenirea prescripției. Viorel Șeicaru, considerat creierul acțiunii, a primit cea mai mare pedeapsă din dosar: 5 ani și 8 luni de închisoare.

Reamintirea faptelor: o simplă observație, urmată de o bătaie cruntă

În noaptea de 31 august spre 1 septembrie 2020, Mihai Ionuț Ghiorghe și Nicolae Teodor Gheorghe au fost opriți de polițiștii de la Secția 16 în zona Eroii Revoluției din București. Potrivit anchetatorilor, cei doi bărbați au fost luați la rost după ce le-ar fi atras atenția polițiștilor că nici ei nu purtau mască de protecție, obligatorie la acea dată.

Cei doi au fost încătușați fără respectarea procedurilor legale și urcați în mașinile de serviciu. Unul dintre ei, Mihai Ionuț Ghiorghe, a fost dus pe un câmp lângă Jilava, unde a fost bătut aproximativ 30 de minute cu bastonul și cu picioarele de trei polițiști. Ulterior, medicii legiști au constatat 34 de leziuni pe corpul său. Victima a declarat în fața instanței: „Mă loveau cu bastonul peste tălpi, le ceream să se oprească, iar polițistul mai în vârstă îmi spunea că, dacă nu-mi cer scuze, nu se vor opri.”

După ce bătaia s-a încheiat, Viorel Șeicaru, șeful echipei, a urinat peste victimă, spunându-i: „Vezi, mă, ce poate să facă Poliția Română?”

Cel de-al doilea bărbat, Nicolae Teodor Gheorghe, a fost ținut în mașina de serviciu, pe banchetă aflându-se doi tamburi de frână, iar polițiștii au pulverizat spray lacrimogen în interiorul autoturismului. În final, acesta a fost abandonat pe o stradă întunecată din cartierul Ferentari.

Verdictul final: pedepse reduse drastic față de prima instanță

Curtea de Apel București a redus semnificativ pedepsele față de soluția pronunțată în decembrie 2024 de Tribunalul București și a constatat că, pentru unele fapte, a intervenit prescripția răspunderii penale.

Viorel Șeicaru a fost condamnat la 5 ani și 8 luni de închisoare pentru lipsire de libertate în mod ilegal, tortură și instigare la lipsire de libertate. Pentru infracțiunea de abuz în serviciu, instanța a constatat că fapta s-a prescris. În primă instanță, Șeicaru fusese condamnat la 9 ani și 4 luni, pedeapsa fiind practic înjumătățită.

Ceilalți inculpați au primit următoarele pedepse:

· Dorin Nine – 3 ani și 10 luni (față de 6 ani și 6 luni în primă instanță)

· Viorel Răzvan Lupu – 2 ani și 6 luni (față de 4 ani)

· Elisabeta Valentina Stancu – 2 ani și 6 luni (față de 6 ani)

· Mihai Patrik Alexandru Radu – 2 ani, 5 luni și 10 zile, cu suspendare

· Beatrice Alexandra Turcu – 2 ani, 5 luni și 10 zile, cu suspendare

· Răzvan Ștefan Piticu – 2 ani, cu suspendare

· Irina Gogoașe – 1 an și 6 luni, cu suspendare

· Cătălin Bogdan Nicu – prescripție intervenită, procesul încetat

Cine este Viorel Șeicaru: lider de sindicat, nu un polițist oarecare

Viorel Șeicaru nu este un agent oarecare. El a activat în Poliție timp de aproape 20 de ani și a deținut funcția de vicepreședinte al Sindicatului Național al Agenților de Poliție (SNAP), fiind o voce influentă în rândul polițiștilor din Capitală și participant la numeroase proteste organizate în fața sediului Ministerului Afacerilor Interne.

În timpul procesului, unii dintre tinerii agenți implicați au declarat că le era frică de Șeicaru și că nu au intervenit pentru a opri violențele. Unul dintre avocații apărării a afirmat în instanță: „Viorel Șeicaru îi teroriza pe tinerii agenți din subordine.”

Acesta nu este primul incident de acest tip în care apare numele lui Șeicaru. Un alt bărbat a susținut că în 2019 a fost încătușat ilegal de același polițist, însă dosarul nu a avansat. De asemenea, o înregistrare video din 2018, surprinsă de camerele de supraveghere din Secția 16, arăta trei agenți lovind un bărbat încătușat, iar Șeicaru, care intră în încăpere, nu intervine și nu ia nicio măsură.

Președintele SNAP, Iulian Surugiu, s-a distanțat public de Șeicaru, declarând că „așa ceva nu ar trebui să existe nici în România, nici în orice altă țară”. La rândul său, președintele sindicatului Sed Lex, Florin Vîlnei, a spus despre Șeicaru că este „un om foarte violent, foarte agresiv, cu o atitudine de bătăuș de stradă”.

O justiție întârziată și un cost uman ireparabil

Procesul a durat peste șase ani de la comiterea faptelor. Prima instanță a pronunțat soluția în decembrie 2024, iar apelul s-a judecat aproape doi ani.

Mai grav, unul dintre cei doi victime a decedat de cancer în timpul procesului, fără a apuca să vadă verdictul definitiv. Avocatul victimelor, Adrian Cuculis, declara anterior că cei doi „și-au găsit dreptatea în cealaltă lume”.

În apărare, Șeicaru și ceilalți inculpați au încercat să susțină că „sunt polițiști, deci nu pot comite infracțiunea de lipsire de libertate”, invocând și o decizie din iunie 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind competența DGA pentru a contesta legalitatea anchetei.

În motivarea primei instanțe, judecătorii au reținut însă că „scopul lor a fost să pedepsească și să umilească”. În cazul agenților care nu au lovit direct, dar au asistat fără să intervină, instanța a stabilit că prezența lor tacită a constituit o formă de „complicitate morală substanțială”, întrucât „prezența și pasivitatea încurajează agresorul”.

#Secția16 #ViorelȘeicaru #PolițiaRomână #VerdictDefinitiv #Tortură #LipsireDeLibertate #CurteaDeApelBucurești #JustițieRomână #ViolențăPolițienească #DosarSecția16