Din nepăsarea autorităților, Castelul Brâncoveanu din Breaza riscă să fie demolat

Mergând pe Valea Prahovei, orice turist ar putea vizita localitatea Breaza, staţiune renumită, în primul rând, pentru aerul curat şi stilul de dans popular „Ca la Breaza”. Însă puțini ştiu că acolo se află un frumos conac care a aparţinut familiilor Brâncoveanu – Bibescu, vechi din secolul al XIX-lea, şi care acum, din indolența proprietarilor, riscă să ajungă o ruină. Probabil, asta s-a urmărit, scopul fiind demularea pentru a se putea construi un supermarket.

Indolența autorităților față de monumentele istorice nu ne miră și se reflectă, din păcate, la nivel național. Mai mult, nu cu mult timp în urmă, tot în Breaza, a fost dărâmată o biserică ridicată la începutul anilor 1700, de altfel clădire de patrimoniu.

Potrivit historia.ro, conacul a fost achiziţionat de marele ban Grigore Brâncoveanu. Acesta nu a putut avea copii cu soţia sa Elisabeta Balş, astfel că, în 1824, a adoptat-o pe Zoe Mavrocordat. Zoe, acum Brâncoveanu, a moştenit întreaga sa avere. Mai târziu, aceasta s-a căsătorit cu Gheorghe Bibescu, domnul Ţării Româneşti la acea vreme. Moşia a rămas, de-a lungul timpului, în familiile de boieri ale României, aparţinând pe rând lui Grigore Basarab Brâncoveanu, după Primul Război Mondial prinţului Constantin Brâncoveanu, iar în 1949 avea să fie naţionalizată. După multe procese în instanţă, conacul a reintrat în posesia moştenitorilor familiei Brâncoveanu, însă, curios, nu a fost catalogat clădire de patrimoniu.

Pe lângă faptul că a fost locuit de personalităţi importante ale istoriei naționale, că datează din secolul al XIX-lea, conacul poate fi o clădire de patrimoniu întrucât aici şi-au pus amprenta arhitecţi celebri străini, care au lucrat pentru familiile bogate ale României. Unul dintre ei a fost arhitectul francez Paul Gottereau, cel care a proiectat o mare parte a Palatului Regal de pe Calea Victoriei, Palatul Cotroceni sau Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”.

În arhivele naţionale găsim fotografii ale frumosului conac, dar şi numeroase inventare  care precizează prezenţa unor opere de artă însemnate la conacul din Breaza, semnate de artişti precum Toniţa, Enea, Popp, Jalea, Băeşu, dar şi scoarţe româneşti, vase Galle şi o impresionantă bibliotecă.

Cu toate acestea, conacul Brâncoveanu, unde Martha Bibescu și Anne de Noailles şi-au găsit inspiraţia, este tratat cu indiferență de către instituţiile statului. Şi cu toate că locuitorii oraşului au iniţiat o petiţie online, iar acum un protest, clădirea se pare că, în curând, va fi dărâmată pentru a lăsa loc construcției unui supermarket.

Clădirea fostului „Hotel Parc”, cel mai faimos din orașul Breaza, se pare că a fost lăsată în mod voit în paragină.

Locuitorii orașului Breaza au inițiat petiții scrise, on-line, o pagină de Facebook și, ieri, un protest în speranța obținerii atestării acestei clădiri ca monument istoric, unde îi este de drept locul și, ulterior, să beneficieze de reparații și întreținere demne de o clădire istorică. (Legea 422/2001 – „Legea Monumentelor Istorice”).

Aproximativ 30 de persoane au participat, ieri, la un miting de protest la Breaza pentru salvarea Castelului Brâncoveanu de la demolare. Deși a fost o acțiune foarte mediatizată, numărul participanților a fost sub așteptări. Mesajul transmis de aceștia este, însă, foarte important.

Conform Câmpina TV, în luna ianuarie, actualul proprietar al Castelului Brâncoveanu și terenului aferent (în suprafață totală de 27.400 mp) – societatea Uzin International București a solicitat Primăriei Breaza un certificat de urbanism de informare, lucru care a stârnit valuri pe plan local. Au început să apară și informații potrivit cărora se intenționează vânzarea terenului și demolarea clădirii pentru a se construi aici un supermarket.

Subiectul a fost dezbătut și nivelul Primăriei și Consiliului Local Breaza, dar cum nu s-au făcut pași concreți, câțiva locuitori ai orașului au decis să organizeze un protest pentru a atrage atenția asupra Castelului Brâncoveanu și posibilității ca acesta să fie demolat.

Potrivit informațiilor primite de la reprezentanții actualului proprietar, Uzin International a avut un proiect mai amplu de punere în valoare a castelului și terenului aferent, dar s-a renunțat la acesta din lipsă de fonduri. În aceste condiții, s-a încercat „valorificarea activului”.

În momentul de față, există o ofertă din partea unui dezvoltator imobiliar din București pentru 10.000 mp din suprafața totală (cu tot cu castel), la un preț de 80 euro/mp. Dar Uzin International vrea să vândă tot terenul. Reprezentanții societății au discutat cu conducerea actuală a Primăriei Breaza pentru vânzarea integrală a suprafeței către administrația locală, dar evaluatorul Primăriei a estimat o valoare de maxim 30 euro/mp, ceea ce vânzătorului nu-i convine, motiv pentru care discuțiile s-au oprit, potrivit Câmpina TV.

INFO: Castelul Brâncoveanu din Breaza a fost reședința familiei domnitoare Bibescu, din Țara Românească (1843 – 1848). Din vremuri îndepărtate se cunoaște că „Moșia Breaza” a aparținut Familiei Cantacuzino, cea care stăpânea în mare parte zona văii Prahovei. Mărturii ale existenței lor pe aceste meleaguri stau mărețele construcții – monumente arhitecturale – pe care le putem vedea și astăzi, precum: Palatul „Micul Trianon” de la Florești (în ruine), Palatul Cantacuzino din Bușteni, Ruinele Palatului postelnicului Constantin Cantacuzino din Filipeștii de Târg (1633–1641), și ruinele conacului spătarului Mihail Cantacuzino (mijlocul secolului al XVII-lea) din Mărginenii de Jos, iar în centrul orașului Breaza micul castel – reședință de vară  – construit de Toma Cantacuzino, general în armata lui Constantin Brâncoveanu (1689-1714).

Inițial, această clădire a fost cunoscută ca și „Castelul Prințului Bibescu”, fiind construit între anii 1710 – 1714. Ulterior, a fost reconstruit în perioada 1843 – 1848 de către Gheorghe Bibescu, cel care îi va adăuga etajul. Trecând prin vicisitudinile vremurilor apuse, micul castel din Breaza împreună cu moșia aferentă, la începutul secolului al XIX-lea ajunge în posesia vistiernicului Scarlat Grigore Ghica, de unde trece în proprietatea doamnei Zoe Bibescu, născută Mavrocordat, dar înfiată de Grigore Brâncoveanu, ultimul descendent pe linie masculină a familiei domnitoare Brâncoveanu.

În acele vremuri, fiind cea mai bogată femeie din țară, Zoe Mavrocordat (Brâncoveanu) se căsătorește cu vornicul Gheorghe Bibescu, care în anul 1842 ajunge domnul Țării Românești. Gheorghe Bibescu devine noul proprietar al Moșiei Breaza și construieste un nou castel în locul celui existent, arhitectura păstrându-se și în zilele noastre.

În aceeași perioadă, construiește și Castelul de la Posada, aflat lângă Muzeul Cinegetic actual. Moștenit de doi din cei 7 copii ai familiei domnitoare, respectiv Eliza căsătorită cu Ion Filipescu și  Grigore Basarab Brâncoveanu, castelul de la Breaza rămâne în stăpânirea familiei Bibescu, până la venirea comunismului. În anul 1947, clădirea a fost confiscată de comuniști și transformată în spital TBC. Apoi, o vreme, aici a funcționat Hotelul Parc. După 1990, imobilul a fost cumpărat de un italian, dar a fost revendicat ulterior de moștenitorii familiei Cantacuzino. S-a ajuns în instanță, iar după un proces lung, moștenitorii au câștigat castelul si terenul aferent, pe care apoi, în anul 2002, le-au vândut societății Uzin International, actualul proprietar.