Nicușor Dan, la Summitul Carpathian Eight: fără semnături, dar cu multe întrebări

Președintele Nicușor Dan a participat, în perioada 18-20 septembrie, la Summitul inaugural al Inițiativei pentru Integrare Carpatică — Carpathian Eight — desfășurat în regiunea ucraineană Ivano-Frankivsk. Potrivit Administrației Prezidențiale, șeful statului a deschis lucrările Forumului Economic, dar nu a semnat niciun acord sau document juridic în numele României.

Informația a fost obținută de Găzarul.ro printr-o solicitare formulată în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Răspunsul Președinției este clar în privința rolului președintelui, însă lasă neacoperit un teritoriu important: cine a reprezentat, de fapt, România la componenta economică a reuniunii și ce angajamente au rezultat de acolo.

Un format regional cu mize mari

Carpathian Eight este un nou format de cooperare regională care reunește opt state: Ucraina, Polonia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Austria, Serbia și România. Summitul de la Ivano-Frankivsk a fost prezentat drept unul economic, energetic, logistic și de securitate, iar dimensiunea financiară a evenimentului nu a fost deloc modestă.

Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a anunțat acorduri comerciale și de investiții de aproximativ un miliard de euro. Reuters a relatat ulterior că la reuniune au fost semnate peste 50 de acorduri, cu o valoare totală de peste un miliard de euro. În cadrul „Investment Lab”, au fost prezentate investitorilor aproximativ 90 de proiecte comune, cu un necesar estimat de 9,4 miliarde de euro. Autoritățile ucrainene au vorbit chiar despre 95 de proiecte, în valoare de peste 42,5 miliarde de euro, în domenii precum energie, industrie, tehnologii, transport, logistică, infrastructură, agricultură, sănătate și construcții.

Într-un astfel de context, absența oricărei semnături românești ridică firesc întrebarea: ce a câștigat România din participarea la acest summit?

„Autoritățile sectoriale”, o formulă care acoperă, dar nu lămurește

Răspunsul Administrației Prezidențiale notează că România a fost reprezentată în cadrul diferitelor segmente ale Forumului Economic de „o serie de autorități sectoriale”, iar întrebările privind participarea acestora sunt de competența instituțiilor respective.

Este o formulare corectă din punct de vedere procedural, dar incompletă din perspectiva interesului public. Ea separă participarea președintelui de eventualele demersuri ale ministerelor, companiilor de stat sau altor entități românești prezente la reuniune. Cu alte cuvinte, faptul că Nicușor Dan nu a semnat nimic nu înseamnă automat că nimeni din partea României nu a semnat, negociat sau asumat ceva.

Organizatorii summitului indică în programul oficial prezența unor reprezentanți români în componenta economică: secretarul de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Irinel Scrioșteanu, directorul general al Direcției Generale Turism din Ministerul Economiei, Alin Grigore, și secretarul de stat Dan Adrian Pop.

Cine i-a desemnat, în ce calitate au participat și ce mandat au avut — acestea sunt întrebări care, deocamdată, nu au un răspuns public.

Ce rămâne de aflat

Interesul public nu este legat doar de cine a stat la masa negocierilor, ci de ce a rezultat concret pentru România. La un summit cu zeci de proiecte prezentate și potențiale angajamente de miliarde de euro, este legitim să știm:

· ce proiecte au fost prezentate de partea română;
· ce instituții și companii au participat efectiv;
· dacă au fost semnate memorandumuri, scrisori de intenție sau alte forme de angajament;
· și, nu în ultimul rând, cine răspunde pentru eventualele obligații asumate.

Deocamdată, singurul lucru confirmat oficial este că președintele României nu a semnat nimic. Restul,  în zona „autorităților sectoriale”, așa cum le numește chiar Administrația Prezidențială.