Așa șef, așa subalterni! De la Despescu până la patrula din stradă, uniforma MAI se poartă în combinații după bunul plac

În Ministerul Afacerilor Interne, uniforma ar trebui să fie un simbol al disciplinei, al regulilor și al identității profesionale. În practică, însă, tot mai mulți angajați ai MAI par să o transforme într-un accesoriu personal, adaptat după gust, comoditate sau… impresia că „dă bine”. Fenomenul a devenit atât de vizibil încât a ajuns subiect de critici publice, iar cel mai recent exemplu vine chiar din vârful ierarhiei.

Sindicatul Europol l-a acuzat pe secretarul de stat Bogdan Despescu că ar fi purtat, la manifestările de Ziua Marinei, o combinație de elemente care nu există în niciun regulament: pantaloni cu vipușcă și cămașă-bluză albă (uniformă de ceremonie) alături de șepcuța de soare (uniformă de serviciu).
Pentru sindicaliști, gestul nu este doar o abatere estetică, ci un semnal că „personalizarea uniformei” a devenit o practică tolerată chiar la nivel înalt.

De când uniforma MAI a fost schimbată, mulți polițiști au rămas atașați de elemente din vechiul echipament, pe care le combină cu cel nou, deși nu mai sunt prevăzute în dotare. Printre cele mai frecvente „inovații” este combinatia dintre chipiul vechi, tip rusesc, supranumit de polițiști „ciuperca”, cu noul echipament. Deși nu a fost proiectată pentru intervenții și exclusă din elementele noii uniforme mulți îl poartă pentru că li se pare ca te face mai impunător ca agent de politie in fața contravenientului.

De ce se întâmplă asta? Fenomenul are câteva explicații clare. Lipsa controlui intern! Regulamentele există, dar aplicarea lor diferă de la un inspectorat la altul iar asta duce la deterioararea imaginii publice a poliției române. Pentru cetățeni, uniforma este primul indicator al autorității. Când polițiștii apar în combinații improvizate, mesajul transmis este unul de haos, lipsă de unitate și neglijență.
Pentru structurile MAI, fenomenul ridică întrebări despre disciplină, respectarea regulilor și controlul intern.

Cazul Despescu arată că problema nu este izolată. Dacă un oficial de rang înalt poate apărea într-o uniformă „reinventată”, ce pretenții mai pot exista de la agenții din stradă?
Trendul personalizării uniformei a devenit un simptom al unei culturi interne în care regulile sunt negociabile, iar imaginea profesională este lăsată la voia fiecăruia.