Poate fi polițistă o femeie care a lucrat la videochat? Ce spune legea și ce arată realitatea

Această întrebare a fost lansată des în spațiul public, iar răspunsurile au venit aproape exclusiv din registrul indignării și al necunoașterii. S-a discutat despre ce este potrivit sau nu, despre imaginea instituției, despre percepția publică, însă s-a discutat foarte puțin despre lege. Iar legea, analizată la rece, spune altceva decât reflexul primar.

Răspunsul scurt este că, din perspectivă juridică, nu există un impediment legal care să interzică unei femei care a lucrat în videochat să devină polițist, atâta timp cât activitatea nu a fost licită, a fost declarată fiscal și încetată înainte de angajare .

Apare însă în context  „buna reputație”, noțiunea invocată cel mai des în astfel de cazuri, care nu este o judecată morală așa cum pare iar în cazul polițiștilor, nici măcar nu există un argument juridic bine definit .

Singurul loc din legislația privind carierele publice unde noțiunea „bunei reputații” este reglementată riguros este Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Iar acolo, definiția este strictă:

„Nu se bucură de o bună reputație persoana care a fost sancționată contravențional sau disciplinar în ultimii 3 ani […] pentru fapte în raport de care numirea acesteia nu ar fi conformă cu onoarea și probitatea specifice acestor funcții” .

În martie 2026, o polițistă din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Ilfov a fost suspendată din funcție după ce Direcția Generală de Protecție Internă a descoperit că ar fi făcut videochat, chiar dacă activitatea ar fi avut loc, potrivit primelor verificări, înainte de angajare .

Agenta activa de aproximativ doi ani la Serviciul Cazier Judiciar și primise aviz pozitiv la angajare. La o a doua verificare, însă, au apărut suspiciuni privind venituri nejustificate din străinătate . Surse din anchetă susțin că polițista și-ar fi păstrat legătura cu clienți personali și ar fi continuat să primească bani , ceea ce, dacă se confirmă, ar putea fi incompatibil cu statutul de polițist.

Din perspectivă juridică, nu există interdicție legală pentru ca o persoană care a lucrat în videochat să devină polițist. Activitatea videochatului, atâta timp cât este licită și declarată fiscal, nu atrage nicio sancțiune care să afecteze „buna reputație” în înțelesul legii.

În practică, însă, situația este mai nuanțată. Cazul polițistei din Ilfov arată că un astfel de trecut poate atrage controale, cercetări disciplinare și, în final, pierderea locului de muncă . Decizia finală nu va depinde de legea scrisă, ci de modul în care inspectorii de la Control Intern vor interpreta „afectarea imaginii Poliției Române”, un criteriu care nu este definit în legislația poliției, iar această discrepanță între litera legii și practica instituțională rămâne, pentru moment, la mână celor abilități să soluționeze cazul.