Diverse26 Septembrie Ziua Munților Carpați. Carpații între mit şi realitate, între legende şi ştiinţă By RedactiaPosted on 26/09/201615 min read0 0 549 Share on Facebook Share on Twitter Share on Google+ Share on Reddit Share on Pinterest Share on Linkedin Share on Tumblr Pe 26 septembrie, în șapte țări europene este sărbătorită Ziua Mondială a Munților Carpați, un eveniment menit să stimuleze țările prin care trece cel de-al doilea mare lanț muntos european (Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România și Serbia) să colaboreze în cadrul programelor ecologice și ale biodiversității.În România se află aproximativ 40% din lanțul carpatic, iar aproape o treime din suprafața țării este ocupată de munții Carpați. În plus, peste două milioane de români trăiesc în aceste zone, în 745 de localități.Flora Carpaților cuprinde 1.350 de specii, dintre care 116 sunt specii de plante sau animale care pot fi găsite exclusiv în această zonă și necesită o atenție sporită din partea specialiștilor, conform tara-vrancei.ro.Ziua Mondială a Munților Carpați reprezintă colaborarea tuturor celor șapte țări pentru a controla, elimina și preveni introducerea speciilor străine în ecosistemul din Carpați și introducerea de organisme modificate genetic, pentru a elabora și promova inventare regionale ale speciilor și habitatelor, pentru a elabora și promova programe și proiecte coordonate de comunitatea științifică, pentru a stabili rețele ecologice în Carpați și rețele ale calității managementului durabil al biodiversității și pentru a integra obiective de conservare și utilizare durabilă a diversității biologice.De existenţa lor pe pământ românesc sunt legate nenumărate legende şi poveşti populare, pornind de la Atlasul din Mitologia Greacă care ar fi Vârful Omu şi până la tunelurile subterane de sute de kilometri şi încărcate cu energie.Formaţi cu milioane de ani în urmă prin încreţirea şi ridicarea straturilor pământului, Carpaţii deţin, pe teritoriul României, nenumărate recorduri: peste 12.000 de peşteri (cea mai adâncă, în Munţii Rodnei – 415 metri sub nivelul mării), singurul lac vulcanic din ţară, lacul Sfânta Ana, cei mai mulţi lupi, urşi bruni şi lincşi din Europa, dar şi cel mai mic oraş, Tuşnad.[youtube https://www.youtube.com/watch?v=cIKcvJTPEkE]De-a lungul anilor, nenumărate au fost legendele şi poveştile pline de mister care au fost ţesute în jurul unor formaţiuni de piatră precum Babele şi Sfinxul, Moşul şi cei 12 Apostoli, Creasta Cocoşului sau Tigăile.Sfinxul şi BabeleSfinxul şi Babele, aflate în județul Prahova, au fost atribuite dacilor dar şi zeităţilor, iar oamenii de ştiinţă, geologii, le explică formarea datorită acţiunilor naturii.Sfinxul din Munții Bucegi este un megalit antropomorf situat la 2216 m altitudine. Originea numelui Sfinxului este datorată asemănării sale cu un cap uman, mai exact cu Sfinxul Egiptean, formarea lui fiind datorată eroziunii eoliene (vântului). Format dintr-un bloc mare de piatră ce a căpătat forma de astăzi într-un timp foarte îndelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi, măsoară 8 metri în înălțime și 12 metri în lățime.Din punct de vedere istoric și chiar mistic, Sfinxul este reprezentarea unei divinități supreme din timpuri pelasge. Aspectul său omenesc este asociat cu o expresie de suveranitate și putere, acest lucru fiind evidențiat prin fața proporționată, buze severe si bărbia voluntară. Pelasgii au fost anteriori grecilor, triburile lor au fost răspândite mai ales în zona Mării Egee.Mulți istorici merg până acolo încât spun că Marele Sfinx de la Giza, Egipt, este o copie a celui de pe platforma Bucegilor. Acest lucru se bazează pe niște asemănări care sunt mai mult sau mai puțin întâmplătoare, cum ar fi faptul că Sfinxul din Bucegi are aceeași înălțime cu cel egiptean, de la Gizeh.Asemănarea sa cu un Sfinx (dacă este privit din anumite unghiuri, marcate în jurul său), cât și legendele și istoria locului, au făcut ca această formațiune geologică să devină o atracție turistică importantă.Babele sunt formațiuni stâncoase situate în apropiere de vârful Baba Mare (2292 m), situat în masivul Bucegi din Carpații Meridionali. Important obiectiv turistic, Cabana Babele este situată sub vârful cu același nume și este punctul de plecare central în drumețiile din munții Bucegi.Babele sunt „martori de eroziune”, formate prin erodarea eoliană diferențiată a diferitelor strate geologice în care sunt sculptate (conglomerate cretacice) și se găsesc în imediata vecinătate a cabanei cu același nume.Babele fac subiectul multora legendele, printre care şi cea a transformării Babei Dochia în stană de piatră. Tot despre ele se spune că ar fi fost altare pentru sacrificiu.Cei 12 ApostoliDespre Rezervaţia 12 Apostoli se spune că reprezentau divinăţile vremii, iar Moşul, figură reprezentativă a ansamblului ar reprezenta trei feţe ale chipului uman, orientate către cele trei căi de acces.Tunelurile subteraneCea mai vehiculată şi relativ recentă dintre legende spune că Munţii Carpaţi sunt străbătuţi de tuneluri subterane secrete, unele de sute de kilometri lungime, a căror existenţă are mai multe origini – omul, natura sau fiinţele extraterestre. Despre unele dintre ele se spune că ar fi încărcate cu energia materializată de-a lungul timpului în nenumărate cutremure. Se spune chiar că ar fi dispuse sub forma unui lup „cu gura flămândă si colti fiorosi”. Se spune că aici, multe generaţii de domnitori ar fi ascuns comorile ce formează acum un tezaur secret.Triunghiul de AurTot despre astfel de energii se vorbeşte şi în cazul Vârfului Omu şi al crestelor Munţilor Retezat şi Ceahlău, acolo unde ar fi existat sanctuare dacice. Cele trei puncte încarăcate cu mari energii au fost Triunghiul de Aur.În zona Şapte Izvoare de pe Valea Ialomiţiei, se pare că există un izvoe subteran din care ar fi băut Zamolxis, iar apele care izvorăsc din el sunt lipsite de orice formă de bacteria. Pe vremea Basarabilor, soldaţii erau singurii care aveau voie să bea din această apă care îi făcea mai puternici.Gura de Rai, poarta către o altă lumeSe află în Bucegi, sub forma unei pene de un kilometru încărcată cu energie magnetic, o legătură între cer şi pământ, un drum către Rai, o zonă benefică pentru organismul uman. Se pare că megaliţii din zonă, plini de minerale, ar fi sursa acestei energii tămăduitoare.Cele mai multe dintre legendele stîncilor de pe Ceahlău au legătură cu destinul Meduzei, victima geloziei Atenei. Toate iubirile cuplurilor din leagănul muntelui sînt nefericite si sfîrsesc în blestemul pietrificării.„Cel mai înalt dintre munţi e Ceahlăul, care, dacă ar fi fost cunoscut celor vechi, n-ar fi fost mai puţin vestit decât Olimpul, Pindul sau Pelion… în mijlocul lui se vede o foarte veche stană de piatră, înaltă de cinci coţi, care înfăţişează o babă înconjurată de 20 de oi, din care curge necontenit un izvor de apă. Îţi vine greu să spui cu siguranţă dacă natura şi-a arătat în acel monument jocurile sale, sau dacă mâna iscusită a unui meşter l-a ridicat astfel, căci statuia nu este aşezată pe nici un soclu, ci se ţine una cu întreaga stâncă, având însă pântecele şi spatele libere; şi dacă ai voi să admiţi că s-ar fi uns crăpăturile cu vreun var fabricat de om, totuşi nu poţi concepe în ce chip s-a adus acel izvor prin picior în partea în care curge, pentru că împrejur nicăieri nu se vede vreo fântână sau urmele vreunui curs de apă. E probabil să fi servit pentru cultul idolilor acelor neamuri, iar preoţii lor obişnuiau aci prin mijloace naturale, aci prin meşteşugurile magiei, să facă lucruri prin care să poată produce în mulţimea lesne-încrezătoare admiraţia şi credinţa în divinitate.” spunea Dimitrie Cantemirsursa: adevarul.ro