Tribunalul Prahova RESPINGE cererea de arest preventiv a Parchetului în dosarul agentului de poliție de la Biroul Rutier Ploiești, plasat sub arest la domiciliu pentru 30 de zile

O decizie judiciară a fost pronunțată astăzi, in cazul flagrantului realizat de procurori, ieri, când a fost arestat un agent de poliție din cadrul Biroului Rutier Ploiești. Tribunalul Prahova a respins propunerea Parchetului de arestare preventivă a agentului de poliție Petre Răzvan Ionuț, acuzat de luare de mită, dispunând în schimb măsura arestului la domiciliu pentru 30 de zile. Această hotărâre marchează un moment intens discutat, fiind percepută de unii ca o concesie excesivă față de bunul simț public.

Potrivit comunicatelor oficiale, agentul de poliție, încadrat la Inspectoratul Județean de Poliție Prahova – Biroul Rutier Ploiești, a fost reținut de procurori după ce ar fi pretins și primit mită de la un șofer căruia îi promisese că nu va aplica sancțiuni pentru neacordare de prioritate de trecere. În fapt, banii au fost primiți pentru a nu fi aplicată sancțiunea contravențională legal prevăzută de lege. Flagrantul a fost organizat de anchetatori, iar bărbatul a fost încătușat în momentul în care lua suma de bani pretinsă de la șofer.

Deși Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova a solicitat arest preventiv, instanța a considerat că arestatele la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile sunt suficiente pentru buna desfășurare a procesului și pentru asigurarea că agentul nu va influența ancheta. Astfel, judecătorii au respins propunerea Parchetului de detenție preventivă, opțiune mai dură și solicitarea de „băgat la răcoare”, și l-au lăsat pe inculpat să-și continue „arestul” în propria locuință.

Reacții și consecințe

Decizia Tribunalului a provocat reacții mixte în rândul comentatorilor:

Unii consideră hotărârea o răsuflare de ușurare pentru agent, argumentând că prezumția de nevinovăție trebuie respectată până la sentința finală.

Alții o văd ca pe o slăbiciune judiciară, subliniind că funcționarii publici implicați în acte de corupție ar trebui sancționați ferm pentru a restabili încrederea în instituțiile statului.

Cazul este următorul episod dintr-o serie de controverse legate de practici de corupție în rândul unor membri ai structurilor de ordine publică, reflectând tensiunile existente între actul de justiție și percepția publică asupra modului în care legea este aplicată.

Ce înseamnă, de fapt, arestul la domiciliu și de ce nu e „doar o formalitate”

Din punct de vedere juridic, arestul la domiciliu este o măsură preventivă privativă de libertate, însă mult mai blândă decât arestul preventiv. Inculpatul este obligat să rămână la adresa stabilită de instanță, având interdicția de a părăsi locuința fără permisiunea judecătorului sau a organelor de urmărire penală. De asemenea, acesta poate fi supus monitorizării, inclusiv prin verificări periodice ale poliției.

Totuși, în practică, diferența este semnificativă: arestul preventiv presupune încarcerare într-un centru de detenție, arestul la domiciliu permite inculpatului să rămână într-un mediu familiar, fără contact direct cu mediul penitenciar.

În cazurile care implică funcționari publici acuzați de fapte de corupție, solicitarea Parchetului pentru arest preventiv este, de regulă, motivată de pericolul social al faptei, de posibilitatea influențării martorilor sau de afectarea încrederii publice în instituții. Respingerile unor astfel de propuneri sunt adesea privite critic de societate, mai ales atunci când probele includ flagrant și declarații directe.

Ce urmează în dosarul agentului Petre Răzvan Ionuț

Decizia Tribunalului Prahova nu este definitivă. Parchetul poate formula contestație, iar dosarul ar putea ajunge pe masa Curții de Apel, unde măsura preventivă poate fi menținută,înlocuită cu arest preventiv sau în anumite situații, chiar relaxată.

În paralel, ancheta penală continuă, iar procurorii urmează să administreze probele necesare pentru trimiterea în judecată. Agentul este cercetat pentru luare de mită, infracțiune prevăzută de Codul penal și pedepsită cu închisoare de la 3 la 10 ani, precum și interzicerea exercitării funcției publice.

Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul nu își poate exercita atribuțiile de serviciu, fiind suspendat de drept din funcția de polițist.