Front OpiniiRomânia, țara unde Crăciunul este despre mâncare cu lopata By RedactiePosted on 24/12/20245 min read0 0 155 Share on Facebook Share on Twitter Share on Google+ Share on Reddit Share on Pinterest Share on Linkedin Share on Tumblr Astăzi începe oficial tradiția națională: „Băgatul cu lopata la maț.” Crăciunul în România nu e despre liniște sufletească, familie, sau bucuria simplă de a dărui. Nu. Este despre mâncare. Mâncare în exces, peste limite, dincolo de orice noțiune de cumpătare sau bun-simț.Românul, campion mondial la cozi interminabile și cumpărături impulsive, trăiește într-un ciclu obsesiv-compulsiv al consumului. Nu contează că frigiderul geme de sarmale, că în congelator sunt suficiente pachete de carne pentru a hrăni un pluton, sau că masa de Crăciun ar putea hrăni o întreagă tabără de refugiați. Românul tot va merge „să mai ia ceva, că poate n-are destul.”Această obsesie colectivă de a „nu rămâne fără” spune multe despre mentalitatea noastră: o țară încă traumatizată de foamea comunismului, care s-a transformat, ironic, în prizoniera excesului capitalist. Am schimbat penuria pe opulență, dar în același timp am pierdut orice urmă de echilibru.Colinde pe fundal, în față o masă îmbelșugată care rivalizează cu un bufet regal, iar în suflet… stres. Să nu uităm că înainte de masa de Crăciun, românul trebuie să stea ore întregi în bucătărie, în timp ce întreaga familie îl așteaptă cu reproșuri: „Nu ai făcut cozonac ca mama!” sau „De ce sunt doar două feluri de prăjituri?” Pentru cine sărbătorim? Pentru familie? Pentru tradiție? Sau pentru burțile care cer satisfacție fără limite?Și să nu uităm: după ce mâncarea e servită și stomacul e la un pas de explozie, urmează lamentările: „Of, nu trebuia să mănânc atâta!”, doar ca ritualul să fie reluat de pe 25 dimineața, când se încep „resturile.”Am reușit să degradăm una dintre cele mai frumoase sărbători creștine la un simplu maraton al suprasaturației. Vorbim despre Crăciun ca despre „magie”, dar unde e magia când stai 3 ore în trafic ca să cumperi o ladă de portocale și 5 caserole de ceafă?Vorbim despre „spiritul sărbătorilor,” dar nu e vorba despre generozitate, bunătate sau timp de calitate petrecut alături de cei dragi. E despre obsesia națională de a avea o masă mai plină decât vecinul și de a demonstra că poți să mănânci până la refuz.Crăciunul nu ar trebui să fie un concurs de „cine gătește mai multe feluri” sau „cine mănâncă mai mult.” Poate e timpul să ne oprim din alergătura asta nebună și să ne întrebăm: chiar avem nevoie de 10 kilograme de cârnați și 15 tăvi de prăjituri pentru trei oameni?Deocamdată, România continuă să vorbească despre mâncare. Cu lopata.Crăciun fericit!