Adio mâncatului porcesc! Comunitatea Europeană interzice sistemul hotelier All Inclusive!

Imaginea este emblematică pentru milioane de turiști: bufeturi ostentative, teurguri de mâncare care se succed în ritmul valului, băuturi cu dozator care curg fără restricție. All Inclusive s-a numărat decenii la rând drept regele incontestabil al vacanțelor exotice, o promisiune a libertății absolute și a unui buget perfect controlat. Însă, pe fondul unei conștientizări globale tot mai acute, acest model de turism este pus sub acuzare. Se anunță, rar dar sigur, vremuri noi, iar motivul principal este una dintre cele mai vechi păcate ale umanității: risipa.

Comunitatea Europeană îi atribuie o datorie morală și ecologică insuportabilă. Hotelurile care funcționează pe formula All Inclusive sunt adesea fabrici subtile ale excesului. Turiștii, încurajați de iluzia că au plătit deja pentru tot, tind să se servească mai mult decât pot consuma, iar mâncarea care nu mai este proaspătă sau care pur și simplu nu mai are loc în farfurii este destinată groapei de gunoi. Acest ciclu zilnic de abundență și decădere are un cost enorm: resurse precum apa și energia folosite în producție sunt irosite, iar deșeurile alimentare, care degajă metan în timpul descompunerii, devin un actor nociv în drama schimbărilor climatice.

Dar discuția nu se oprește la hârlețul de la bufet. Există și un argument social, la fel de puternic. Susținătorii reglementărilor susțin că All Inclusive creează o bulă artificială care izolează turistul de destinatia pe care a ales-o. În loc să exploreze micile restaurante de pe malul mării, să guste din bucătăria autentică și să susțină economia locală, vizitatorul rămâne captiv în universul controlat al resortului. Banii lui nu ajung în buzunarul pescarului, al șoferului de taxi sau al meșterului artisan, ci rămân în circuitul închis al unui lanț hotelier internațional. Astfel, paradisul all-inclusive riscă să devină un fel de colonie turistică, frumoasă la vedere dar sterilă și detașată de realitatea locului.

Ca răspuns, unele destinații au început să acționeze. Insulele Baleare ale Spaniei, afectate de turismul masiv, au deschis calea prin interzicerea băuturilor cu dozator și limitarea serviciilor all inclusive la orele de masă. Este un semnal clar, un avertisment că modelul nesfârșit trebuie recalibrat. Este vorba, în esență, despre o schimbare de filosofie: de la cantitate spre calitate, de la exces spre conștiinciozitate.

Viitorul All Inclusive-ului nu este neapărat unul negru, ci unul care se transformă. Presiunea pentru sustenabilitate și turism responsabil îi va impune industriei să găsească un echilibru. Poate că acest viitor va însemna bufete cu porții mai mici și mai rafinate, accent pe produse locale și sezoniera, și mai ales, o educare a turistului pentru a aprecia valoarea mâncării dincolo de preț. Interzicerea totală poate fi un ideal radical pentru unii, dar fără îndoială, epoca necriticată a risipei glorificate își trăiește ultimele zile. Vacanța perfectă a viitorului va trebui să fie nu doar plăcută pentru turist, ci și respectuoasă față de mediu și comunitatea care o găzduiește.