1 Decembrie și fasolea cu ciolan

1 Decembrie, Ziua Națională a României, este momentul în care românii își amintesc de Marea Unire din 1918 și de toți cei care au contribuit la formarea României moderne. Dar, pe lângă solemnele ceremonii militare, parada de la București sau festivitățile din Alba Iulia, există o tradiție care adună oamenii laolaltă într-un mod simplu, cald și foarte românesc: fasolea cu ciolan.

De ce se mănâncă fasole cu ciolan de 1 Decembrie?

În trecut, mâncărurile de fasole erau extrem de răspândite în rândul soldaților și al oamenilor simpli. Era un preparat ieftin, sățios și ușor de pregătit în cantități mari. În timpul iernii, fasolea rezista bine, la fel și afumătura, ceea ce o făcea ideală pentru hrănirea trupelor.

După 1990, multe administrații locale au început să gătească fasole cu ciolan în ceaune imense, în piețe, pentru a oferi oamenilor o masă caldă după ceremonii. A devenit, rapid, o tradiție întâlnită în aproape toate orașele.

Fasolea cu ciolan aduce ideea de căldură, familie și comunitate. E genul de mâncare „de iarnă”, savurată în frigul lui decembrie, alături de un pahar de vin fiert sau de țuică fiartă.

Pentru mulți români, fasolea cu ciolan este un simbol al solidarității. În piețe și târguri, necunoscuții stau la aceeași coadă, primesc aceeași farfurie fierbinte, zâmbesc și povestesc. E un fel de a spune: suntem împreună, suntem români.

În marile orașe – București, Alba Iulia, Cluj, Timișoara, Iași – câteodată se gătesc chiar și tone de fasole pentru cei care vin la festivități. Ceaunele de fontă devin spectacol în sine.